BNR, avertisment grav privind economia României. Ar putea urma o ”corecție dureroasă”
Your browser doesn't support HTML5 video.
Acesta a prezentat date care arată că apartamentele şi casele oamenilor par acum mai valoroase, pentru că s-au scumpit. În plus, nici ţara nu o duce prea bine. Raportul asupra stabilităţii financiare, lansat de BNR, vorbeşte despre două mari riscuri care ameninţă economia: cel provocat de creşterea rapidă a importurilor, alimentat de consum, şi riscul legislativ, după ce Guvernul şi Parlamentul au aprobat fără consultări şi fără studii acte normative cu impact major.
Românii sunt mai bogaţi doar pe hârtie, după ce preţurile caselor şi apartamentelor au crescut, arată raportul BNR.
Liviu Voinea: "Avuţia netă a populaţiei a avut o creştere nominală de 58%, sau reală de 38%, dar mare parte din această creştere este datorată creşterii preţului din activele imobiliare, deci este o creştere pe hârtie."
La creşterea artificială a contribuit inclusiv majorarea cursului de schimb din ultimele luni, de după momentul adoptării Ordonanţei 114, pentru că toate imobilele sunt cotate în euro.
Pentru prima dată în ultimii ani într-un raport oficial, pericolul legislativ apare ca risc sistemic ridicat. Este pe locul al doilea, după creşterea uriaşă a importurilor. Iar importurile au crescut pentru că majorările de salarii şi pensii, prea mari şi prea rapide, potrivit guvernatorului, au fost repede cheltuite în magazine de români. Asta în timp ce Guvernul a redus investiţiile publice.
Mugur Isărescu: "Creşterea importantă a consumului în dauna investiţiilor, mai ales cele publice. E bine că avem creştere economică, dar hai să vedem cum o obţinem. Şi cum putem să o menţinem. Pentru că altfel dacă continuăm cu această tendinţă, mai devreme sau mai târziu trebuie să facem o corecţie. Orice corecţie costă şi nu e plăcută, e dureroasă."
Traducerea în româneşte a cuvântului ”corecţie” rostit de guvernator ar fi reducerea cheltuielilor bugetare în primul rând. De ce? În raportul BNR se văd cheltuielile cu salariile pentru sectorul public. Ajung anul acesta, conform estimărilor, la 10% din PIB. Este un nivel uriaş, nemaivăzut nici măcar în 2008, când crescuseră şi salariile, şi pensiile destul de mult.
Ca să poată cheltui 10 lei pe salarii, din cei 100 pe care-i are, statul trebuie să încaseze. În mod paradoxal, încasările din taxe şi impozite, veniturile fiscale, sunt la niveluri minime - doar 25% din PIB. Asta în condiţiile în care am avut trei ani cu creşteri economice record pentru Europa, iar Fiscul nu a ţinut pasul. Apropo, în Europa colectarea e de 40% din PIB în medie"