Analiză Frames: ,,Lunea neagră’’ în economie. Intrăm în a doua etapă a coronacrizei economice
Multe dintre companiile direct afectate de coronacriza economică au așteptat să vadă publicată ordonanța privind măsurile economice anunțate de Guvern, iar de luni au trecut la înregistrarea deciziilor de șomaj ethnic, arată o analiză Frames.
Potrivit analiștilor de la Frames, sunt peste 300.000 de companii afectate, în prezent, de al doilea val al crizei economice.
Cele mai multe sunt microîntreprinderi și întreprinderi mici, cu maxim 20 de angajați, din domenii precum HORECA, servicii către populație (turism, evenimente, saloane de înfrumusețare, săli de jocuri, magazine de cartier etc.), care și-au închis activitatea pe fondul deciziilor administrative și, în multe cazuri, ca urmare a scăderii dramatice a încasărilor.
”Sunt peste 400.000 de angajați numai în hoteluri și restaurante, care vor fi disponibilizați sau trimiși în șomaj tehnic. Din păcate, contagiunea se anunță și mai mare, având în vedere că pe lanțurile de business sunt afectați furnizori dintr-o gamă largă de servicii”, afirmă analiștii de la Frames.
Potrivit estimărilor companiei de consultanță, peste 1 milion de angajați din economie vor rămâne fără locuri de muncă în perioada martie-aprilie, dacă starea de urgență nu va fi ridicată. Estimarea nu ia în calcul personalul angajat la negru, fără forme legale, o practică încă foarte prezentă în economie.
Dau afară oamenii și nu mai plătesc facturile
Analiștii de la Frames trag un semnal de alarmă privind modul în care mulți dintre patronii din România au înțeles să gestioneze această perioadă de criză.
”Din păcate, primele decizii luate în special în IMM-uri au fost disponibilizarea personalului și stoparea oricăror plăți către parteneri, fapt care a accentuat și mai mult blocajul financiar. Dacă până acum, plățile se faceau în medie la 3 luni, la nivelul economiei, cel mai probabil acest ecart va crește semnificativ, cu consecințe extrem de grave pe lanțul economic”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Potrivit companiei, această situație este cauzată de absența know-how-ului economic.
”În economie, mai ales în companiile mici, toate veniturile companiilor au fost retrase de patroni, de acționari, sau au fost cheltuite pe achiziții excentrice, de la sedii la mașini. Peste 90% dintre firmele românești sunt slab capitalizate sau deloc, funcționând din rulaj, din facturile de la o lună la alta”, a mai declarat Negrescu.
Potrivit companiei de consultanță, în această perioadă, este nevoie de reorganizarea business-ului pe baze solide, având în vedere că ne aflăm abia în al doilea val al crizei.
”Situația va deveni, din păcate, și mai rea. În aprilie, fără măsuri concrete de sprijinire a lichidității companiilor, vom asista la un val de insolvențe și falimente în lanț.
Firmele, în această perioadă, trebuie să strângă rândurile, să își reorganizeze fluxurile economice, relația cu partenerii, să găsească noi metode de producție/vânzare și, foarte important, să nu renunțe la angajați”, arată analiza.
”Din păcate, sunt mulți oameni de afaceri care, pentru a nu se complica cu acte sau pentru că au probleme în contabilitate, nu și-au trimis oamenii în șomaj tehnic, ci i-au dat afară. Vor vedea cât de greu le va fi să îi aducă înapoi, când această criză va fi depășită”, afirmă analiștii.
Statul trebuie să comunice mai bine
Măsurile economice anti criză anunțate de autorități ridică numeroase semne de întrebare. În absența unor norme de aplicare, deciziile administrative au pus în reală încurcătură mulți oameni de afaceri și, mai ales, departamente de contabilitate.
”Cine va livra banii din șomajul tehnic către angajați, firmele sau statul? Dacă au trimis angajații în șomaj tehnic în martie, când vor primi banii, în aprilie sau în mai? Este încă neclar acest lucru. Ce se întâmplă cu firmele care au disponibil în cont, în momentul de față?
Vor putea să depună dosarele pentru șomaj tehnic? Dacă vrei să beneficiezi de creditele subvenționate de stat cui te adresezi, statului sau băncilor? Ce acte sunt necesare? Când și cum se va obține certificatul de stare de urgență?
Cum vor rezolva autoritățile cu birocrația, în condițiile în care vor fi sute de mii de cereri depuse (unde?) într-o perioadă scurtă de timp? Ce se întâmplă cu firmele care se aflau deja pe pierdere, la finalul lui 2019?”, se întreabă analiștii.
Potrivit datelor Frames, aproape 150.000 de firme raportau pierderi la sfârșitul anului trecut, dintre care aproape 90.000 (17% din totalul firmelor active) aveau pierderi mai mari de 20%.
În aceste companii erau angajați peste 270.000 de salariați.
”Comunicarea este esențială în acestă perioadă. Dincolo de măsurile sanitare, este nevoie de explicarea măsurilor economice. Mediul de afaceri trebuie să știe concret ce trebuie să facă, nu să ghicească ce ar trebui făcut.
În plus, vrem să aflăm ce alte măsuri pregătește guvernul în plan economic. S-a spus că vor urma și altele. Ce înseamnă acest lucru, vor fi reduceri de taxe, se vor impune noi decizii de ordin fiscal, cum să ne construim planurile de afaceri în perioada următoare?
Fără predictibilitate, economia riscă să intre în cel mai negru scenariu”, mai arată analiza Frames.