2021, anul demisiilor în România. Principalele domenii din care au plecat majoritatea românilor

Cei mai mulți și-au găsit de lucru în alte domenii, alții și-au deschis o afacere, ori au plecat în străinătate. În urma lor, firmele își reduc activitatea, din lipsă de personal. Muncitorii din afara Uniunii ar fi o soluție. Autoritățile vor ca anul acesta să fie angajați în România, 100.000 de străini.

După 13 ani în comerț, Carmen se gandește să se înscrie la cursuri de programare.

Carmen Bătrânu, angajată: „Învățarea trebuie să fie continuă, cel puțin în România. Nu trebuie să te oprești, dacă vrei o viață bună”.

Femeie: „Aș putea să spun că au fost într-un ritm constant, dar cele mai multe s-au înregistrat anul trecut, pentru că s-a accentuat și partea asta a pandemiei, a izolării și plus că mulți preferă, este un trend - remote”.

Citește și

iLikeIT. Platforma din România care oferă tinerilor joburi în aproape 90 de țări

Cele mai multe demisii au avut loc în mediul privat peste 96%, față de doar 4% în mediul public. Potrivit datelor de la Inspecția Muncii, anul trecut au încetat aproximativ 450.000 de contracte, cu 70.000 mai multe față de 2020 și cu peste 100.000 comparativ cu 2019, moment în care piața muncii nu era afectată de schimbările aduse de pandemie.

Cei mai mulți angajați au plecat din industria HoReCa. Urmează construcțiile, comerțul cu amănuntul, transporturile rutiere, dar și activitățile care țin de protecție și pază. Plecări masive au avut loc și în rândul muncitorilor din diferite fabrici: de la cei care se ocupă cu confecționarea de îmbrăcăminte până la brutari și patiseri.

Aida Chivu, specialist Resurse Umane: „Instabilitatea pe de altă parte a generat o schimbare de comportamente ne-a învățat că dacă nu avem astăzi un job aici putem să avem mâine în altă parte pentru că piața muncii există un gol foarte mare”.

Soluția pentru lipsa de personal din mai multe domenii o reprezintă muncitorii străini.

Pentru anul 2022, Ministerul Muncii intenționează să dubleze contigentul de muncitori străini la 100.000. Proiectul nu a fost însă adoptat, iar firmele au dosarele blocate. De exemplu, la o companie de cabluri urmau să fie angajați peste 30 de nepalezi.

Gabriela Cucereanu, manager Resurse Umane companie de cabluri: „Impactul va fi legat de organizarea, pierderea unor oportunități de afacere pentru anul 2022. Nu putem să ne angajăm în cazul unor proiecte”.

Adrian Izvoranu, vicepresedinte al Confederației Patronale din Industrie, Servicii și Comerț: „În construcții avem cea mai mare nevoie și în industria ospitalității, oamenii se pregătesc pentru sezon, încearcă să îi învețe limba, să lucreze într-o unitate de recepție românească. Nu este simplu deloc”.

Reprezentanții Ministerului Muncii spun că proiectul va fi adoptat în următoarele săptămâni. În plus, au în plan să scoată la concurs peste 150 de posturi în cadrul ministerelor de Interne și Externe. Noii angajați ar urma să verifice documentele muncitorilor străini.