România, cea mai poluată țară din UE. Marile platforme industriale s-au închis, noxele au rămas

Societatea de consum a venit la pachet cu risipă, iar această s-a transformat în gunoi.

Am tăiat pădurile până la pragul de pericol și am importat din țările dezvoltate milioane de mașini vechi și poluante.

Mizeria produsă de oameni, nepăsarea edililor și nerespectarea legilor sunt astăzi inamicii aerului curat.

Reversul medaliei

 

Orice medalie are și revers! Prețul plătit pentru cele 2.000 de întreprinderi și 180 de plaforme industriale a fost imens. România a devenit în câteva zeci de ani una dintre cele mai poluate și mai poluante țări europene. Statul comunist nu s-a gândit la protecția mediului.

Platformele industriale nu mai sunt, însă, nici pe departe adevăratul pericol. În ultimii 30 de ani am renunțat pe rând la toți marii poluatori. Și, totuși, n-am scăpat de poluare. Trăim astăzi într-un paradox. Fără industrie grea, dar înconjurați de noxe, mizerie și gunoaie.

Oamenii sunt acum responsabili. Și societatea postdecembristă de consum, care a generat milioane de tone de deșeuri care nu se vor descompune nici într-o sută de ani.

Povestea consumului avea să înceapă imediat după Revoluție  

 

Încă din 1990, oamenii cumpărău tot ce apărea în magazine. Era bătaie pe produsele alimentare, frumos împachetate, aduse din țările din vest. Românii simțeau nevoia să treacă de la parizerul proaspăt la șuncă ambalată în plastic. Și de la telemeaua românească vândută vrac la brânză importată în cutii nereciclabile, făcute din carton, polietilenă și folie de aluminiu.

Adevărată societate de consum avea să se dezvolte din 2003, odată cu extinderea investițiilor. Era mall-urilor și a lanțurilor de hipermarketuri avea să schimbe complet gândirea românilor. Coșul de cumpărături devenea tot mai mare, plin de produse care nu mai aveau nimic de-a face cu strictul necesar.

Milioane de tone de gunoi nereciclat

 

Evident că acest lucru nu avea cum să rămână fără urmări. Un consum exagerat atrage după sine risipă. Potrivit Eurostat, românii aruncă anual 100 de kilograme de alimente pe cap de locuitor. Și așa se explică de ce rămânem de la un an la altul cu 30 de milioane de tone de gunoi neridicate.

Volumul deșeurilor ne va sufocă și mai rău, câtă vreme țară noastră nu e în stare să recicleze mai mult de 6% din mizeria adunată într-un an. Ne lipsesc gropile de gunoi ecologice și stațiile de colectare selectivă a deșeurilor. Suntem, practic, pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul reciclare. Și nu pare să ne deranjeze acest lucru.

Mașini vechi și poluante, pe șoselele din România

 

Parcul auto ne sufocă și mai tare. Iar povestea importului de mașini vechi a început tot în 1990. Imediat după Revoluție, oamenii au simțit nevoia să schimbe Daciile cu mășini străine. Puțini aveau bani de unele noi. Așa că, treptat, treptat, am umplut țara de rable.

Băncile au contribuit și ele din plin. După introducerea, în 2005, a cotei unice de 16%, sistemul bancar și-a luat avânt. Doar cine n-a vrut n-a luat credit auto.

La început a existat un filtru. Legislația nu permitea importul autoturismelor mai vechi de 8 ani. Din 2007, restricția a fost anulată de Guvernul Tăriceanu și înlocuită cu taxa de primă înmatriculare.

Politica de taxare a fost un dezastru. Oamenii au început să aducă în țară mașini din ce în ce mai vechi. Iar statul nu a folosit taxa pentru reducerea poluării. În plus, toate formulele matematice prin care s-a încasat acest impozit s-au dovedit a fi ilegale.

Drept urmare, Curtea Europeană de Justiție a decis în 2017 că toți banii încasați timp de un deceniu să fie restituiți. Statul a devenit bun de plata. 1,2 miliarde de euro trebuie plătite oamenilor înapoi.

Decizia a fost primită cu bucurie de români. Iar rezultatul a fost un val record de rable. În 2018 s-au înmatriculat peste 500,000 de mașini second hand. Cele mai multe hârburi aduse din afară vreodată. Multe fără acte de proveninență.

Riscăm sancțiuni din partea UE

 

Am ajuns să avem cel mai vechi parc auto din Uniune Europeană. Iar cele 5,5 milioane de autoturisme sunt răspunzătoare acum pentru 70% din nivelul de toxicitate a aerului. S-a ajuns ca în București, Brașov și Iași, poluarea să fie atât de mare, încât riscăm sancțiuni din partea Comisiei Europene.

Ministerul mediului se bucură că țara nu a plătit pînă acum nicio penalitate pentru încălcarea legislației de mediu. Oficialii ingnora însă faptul că de la integrarea în Uniunea Europeană și până astăzi au existat 97 de proceduri de infrigement împotriva României. 82 de proceduri au fost clasate, dar pentru 15 dintre ele încă ne judecăm la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Ne-am bătut joc și de păduri

 

Am fi putut să ne salvăm cu pădurile. Dar, din păcate, și de natură ne-am bătut joc. De la Revoluție și până astăzi, fondul forestier a fost decimat prin retrocedari ilegale, legi confuze și abuzuri.

Unul dintre cele mai mari scandaluri de corupție, privind retrocedarea ilegală a 43.000 de hectare de pădure, a avut loc în 2014.

Vicepreședintele Camerei Deputaților de la acea vreme, Viorel Hrebenciuc, fiul sau, senatorul Ilie Sârbu, trei judecători, un avocat, mai mulți oameni de afaceri, Prințul Paul de România și Prințesa Lia au fost judecați. După 5 ani de proces, nimeni nu a fost pedepsit. Defrișările au continuat.

Dimensiunea dezastrului din pădurile României s-a văzut în cifre, pentru prima oară, în 2018. Inventarul Forestier Național, un fel de recensământ al zonelor împădurite, a arătat că 20 de milioane de metri cubi de lemn au fost tăiate ilegal. Amploarea impresionantă a furtului a fost ținută în secret un an întreg de către Ministerul Apelor și Pădurilor.

Andrei Ciurcanu, fost activist la Agent Green: „Nu poți să ascunzi. Sunt 20 de milioane de metri cubi peste volumul maxim admis, cum poți să justifici chestia asta?”.

Agresiunea asupra naturii nu s-a oprit aici. Am reușit să transformăm până și apele în gropi de gunoi. Numărăm astăzi zeci de lacuri și râuri otrăvite din cauza nepăsării oamenilor și a autorităților. Putem enumera o lista întreagă de locuri minunate unde, în loc să fim atrași de ceea ce a creat frumos natura, suntem alungați de mirosuri și gunoaie.

Desele măsurători făcute de organizațiile neguvernamentale au scos la iveală neputința primarilor de a ține în frâu calitatea aerului din marile orașe pe care le administrează.

Și așa se explică de ce România apare în statistici drept o țară cu previziuni sumbre. În care 23 de mii de oameni pier în fiecare an din cauza poluării. O țară unde noxele omoară de 10 ori mai mulți locuitori decât accidentele rutiere. Iar costurile bolilor provocate de poluare ating 1,2 miliarde de euro pe an.