Cum a ajuns România o ţară de proprietari. Rolul jucat de Mafia imobiliară

Milioanele de oameni pe care Revoluţia i-a prins în apartamentele statului au primit, de asemenea, dreptul să-şi cumpere locuinţele pe bani puţini. Piaţa imobiliară s-a născut însă 13 ani mai târziu, după extinderea băncilor şi acordarea creditelor fără giranţi. Iar apariţia clasei de mijloc a contribuit din plin la boomul imobiliar. România a devenit între timp naţiunea cu cei mai mulţi proprietari din Uniunea Europeană.

"În perioada 1966 - 1989 au fost construite 3,3 milioane de apartamente ".

Aşa era pe vremea lui Ceauşescu! Oamenii muncii primeau case de la stat! Puţini erau proprietari. Locuinţele se repartizau prin locul de muncă. Societatea socialistă multilateral dezvoltată se îngrijea ca omul să aibă un acoperiş deasupra capului. Nimeni nu se gândea la confort. Apartamente de 4 camere primeau doar familiile cu 4 copii. Cei mai mulţi însă aşteptau ani întregi o locuinţă.

"Prin construirea în următorul cincinal a încă 700.000 de apartamente în mediul urban va fi rezolvată problema locuinţelor"

Planul nu s-a mai înfăptuit niciodată. Printre ultimele blocuri începute de regimul comunist au fost cele de pe bulevardul Unirii din Bucureşti. Goale în '89, acestea s-au ocupat rapid în anii tranziţiei.

Lege 61/7 Februarie 1990 - Revoluţia a prins țara în plină criză de apartamente. Una dintre primele măsuri ale noii puteri a fost să-i lase pe oameni să-şi cumpere locuinţele, la un preţ mic. Decretul, primit cu bucurie, a fost votat în Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională.

România, o țară de proprietari

 

Şi astfel, dintr-o ţară de chiriaşi, România a ajuns peste noapte o ţară de proprietari. Am devenit chiar, până în 2016, naţiunea cu cei mai mulţi proprietari din Uniunea Europeană, cu un procent de 96 %.

Lege 112/25 noiembrie 1995 - Legea caselor naţionalizate a adus şi ea multă bucurie.

Proprietarul unei case: "Astăzi pentru mine e o mare bucurie de a vedea restituirea casei."

Cei care au deţinut sau au moştenit proprietăţi confiscate de comunişti le-au primit înapoi, în baza actelor de proprietate. Legea le-a făcut dreptate, dar a deschis o adevărată cutie a pandorei.

Radu Berceanu, fost senator: "Se poate realiza o colaborare între chiriaşi şi proprietrari pentru că aceste lucruri să nu mai creeze tensiune."

Imobilele naţionalizate erau locuite de chiriaşi ai statului. Deşi legal aceştia mai aveau dreptul la încă 5 ani de şedere, abuzurile nu au întârziat să apară. Familii întregi au fost aruncate în stradă.

Lege 18/19 februarie 1991 - Au fost ani plini pentru retrocedarea bunurilor. În paralel cu împărţirea caselor, oamenii şi-au primit înapoi terenurile agricole, pădurile, fâneţele, iazurile şi livezile.

Ideea de retrocedare a fost corectă, dar a fost urmată de ilegalităţi. Oameni cu bani au cumpărat drepturile litigioase ale unor proprietăţi de valoare. Unele au fost revândute. Altele, însă, adevărate bijuterii arhitectonice, au fost demolate ilegal.

Palatul Știrbei din Bucureşti este un exemplu de monument istoric inclus într-un proiect imobiliar controversat. Cazul a intrat în atenţia DNA după ce noul proprietar a demolat o parte din anexele sale, ca să facă loc unui complex comercial. În ancheta sunt vizaţi funcţionari din Ministerul Culturii şi Primăria Sectorului 1.

Gheorghe Pătrașcu, fostul arhitect șef al Capitalei : "Din moment ce se îndeplinesc condiţiile birocratice, ca să le spun aşa, eliberarea unui aviz e obligatorie".

Mafia imobiliară şi-a pus amprentă pe terenurile de mare valoare

Mafia imobiliară şi-a pus amprentă şi pe terenurile de mare valoare. De notorietate este dosarul DNA în care apar Remus Truică şi Prinţul Paul Lambrino. Amândoi au fost anchetaţi în cazul retrocedării ilegale a fermei regale Băneasa şi a pădurii Snagov.

Reporter: "Aţi pus umărul la vreo ilegalitate, domnule Truică? Remus Truică: "Niciodată."

Truică a fost acuzat de trafic de influenţaă şi spălare de bani şi a primit 4 ani de închisoare, cu executare. Paul de România a primit 3 ani cu suspendare, pentru cumpărare de influenţă. Şi i-au fost confiscate 4 milioane de euro. Decizia Curţii de Apel Braşov nu e definitivă.

2003, primele semne de creștere economică

 

În tot acest timp, românii s-au bucurat din plin de primele semne de creştere economică. În 2003, băncile încep să acorde credite fără giranţi. Dobânzile scad. E momentul în care se naşte clasa de mijloc. Şi odată cu ea, piaţa imobiliară.

Agent imobiliar : "Am avut 1 apt cu 3 cam la Sălăjan. Oferta până la ora 12 era cam 25 de cereri."

Dezvoltatori imobiliari - precum şi oameni simpli care nu mai construiseră nimic, niciodată - deschid şantiere. Creşte preţul materialelor de construcţii. Locuinţele se scumpesc de la un an la altul.

Vânzător la târg: "Cea mai ieftină casă o avem la 59.000 de euro, cu 60 mp."

Dinamica pieţei atrage constructori din străinătate. Casele şi apartamentele încep să se vândă din faza de proiect. Piaţa imobiliară din România devine una dintre cele mai atractive din regiune.

Dezvoltator la târg: "Este într-o zonă liniştită a cartierului Militari. Preţul e 900 euro / mp + TVA dar calitatea e ireproşabilă."

2005 - Plin boom imobiliar

 

Anul 2005 ne prinde în plin boom imobiliar. Oamenii căutau locuinţe peste tot. Mult mai mari decât cele în care trăiseră în comunism. Apare idea mutării de la apartament la vilă.

Oraşele se extind. Zona metropolitană a capitalei, de exemplu, se lărgeşte în toate punctele cardinale. Sute de mii de oameni stau acum în sateliţii care înconjoară Bucureştiul.

2007 - Era prea frumos ca să fie adevărat. Românii plecaţi în străinătate trimiteau şi ei, an de an, miliarde de euro în ţară. O mare parte din aceşti bani ajungeau tot în imobiliare. Palatele din Maramureş sunt doar un exemplu.

Leul creşte atât de puternic în 2007 încât atinge cel mai bun curs pe care l-a înregistrat vreodată: 3,1 lei pentru 1 euro.

Băncile au contribuit din plin la acest boom imobiliar. Toate ofereau împrumuturi tentante. Sau mai bine spus riscante. Este deja de notorietate cazul celor aproape 120.000 de romani care s-au îndatorat pe viaţă în franci elveţieni. Nicio bancă nu le-a spus atunci că francul elveţian este una dintre cele mai instabile monede. Avertismentul BNR nu a fost luat în serios nici de băncile comerciale şi nici de oamenii de rând.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: "Băncile comerciale sau unele bănci comerciale în mod imprudent încurajează populaţia să ia credite în franci elveţieni."

Cine s-a împrumutat în 2006 la un curs de aproape 2 lei pe franc plăteşte astăzi dublu : peste 4 lei pentru moneda elveţiană.

În paralel, creşte şi piaţa apartamentelor vechi. Dacă înainte de Revoluţie două camere valorau cât o Dacie, 10 ani mai târziu preţul ajunge la 15.000 de dolari. Iar în plin boom imobiliar atinge 100.000 de euro.

2008 - Criza economică mondială

 

Oamenii aruncau bani mulţi fără să-şi dea seama că proprietăţile lor aveau valori exagerate. În 2008 se ating maxime istorice : 2000 de euro pe metru pătrat pentru o locuinţă normală şi 4000 de euro pe metru pătrat, pentru o locuinţă de lux.

Prăbuşirea pieţei imobiliare avea să vină din America, după falimentul băncii Lehman Brothers.

2009 - Criza lovește şi România

 

Leul se devalorizează puternic şi ajunge la valori greu de suportat. Apar dramele în rândul celor care nu-şi mai pot plăti raţele.

Anii au urmat, dar nevoia de locuinţe nu a dispărut. Piaţa s-a nișat pe bugetul fiecăruia. Pentru tineri a părut programul Prima casă. Dezvoltatorii au revenit la spaţii mici, ca să se încadreze în plafonul guvernamental.

Familie tânără : "Este un apartament cu 2 camere, decomandat, 55 mp..."

A apărut idea de investiţie imobiliară. Oamenii din clasa de mijloc şi-au cumpărat proprietăţi de vacanţă la munte sau la mare.

Tânără la negocierea unui apartament : "Aş dori să-mi oferiţi ceva la 2 camere. Asta înseamnă că undeva în august îl vindeţi cu 70.000 de euro."

Acum se vând foarte bine garsonierele şi apartamentele cu 2 camere. Dar şi segmentele de lux. Oamenii cu bani gusta din plin penthouse-urile de millioane de euro aflate în zone rezidenţiale scumpe. Iar cei dornici de profit renovează conace şi castele pe care le transformă apoi în pensiuni şi restaurante de lux.

Nu acelaşi lucru se întâmplă însă la ţară. Modernizarea abia dacă a ajuns. Şi cum vresnicia s-a născut la sate, avem încă 10 milioane de oameni care au WC-ul în curte … Tot ca la sate, trăiesc mulţi dintre aceia care s-au aruncat cu capul înainte în cartierele rezidenţiale dezvoltate prost. Infrastructura nu există, iar asta se vede la fiecare ploaie.

Analiştii vorbesc acum despre o nouă criză. Dar preţurile nu ţin cont de asta. În 2019 au atins maximele din 2008. Cumpărătorii şi-au învăţat însă lecţia şi sunt mult mai precauţi atunci când vine vorba să se îndatoreze pe viaţă.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!