Obiceiul nesănătos pe care îl au mulți români. Medicii avertizează: „E foarte greșit”

Ficatul secretă bilă, un lichid care se deplasează printr-o reţea de tuburi către intestinul subţire. Aici intră în digestia grăsimilor.

Bila e colectată în vezica biliară. Iar acest organ, culmea, e afectat cel mai tare tocmai de grăsimile din farfurie. Fie că vorbim de grăsimi animale sau de grăsimi vegetale, din nuci, ori ulei presat la rece.

dr. Mugur Grasu, medic primar radiologie: „Acestea colorate în negru sunt canale biliare. Navigăm prin ele ca și cum am naviga prin vase de sânge, astfel încât să ajungem la zona de obstacol. Reușim un drenaj al sucului pe care îl produce ficatul, din interior, afară, în căile biliare, în intestin.”

Ficatul sănătos produce lichidul numit bilă în fiecare secundă. Printr-o rețea de canale, aceasta e strânsă în vezicula biliară sau colecist. Odată ce mâncam, vezicula biliară se contractă și bila e aruncată în intestin. Va digera grăsimile din hrană.

Medicul Mugur Grasu face drenajul căilor biliare atunci când există un obstacol. Dacă ar fi blocate de pietre, ori de tumori, ar bloca ficatul.

dr. Mugur Grasu, medic primar Radiologie și Imagistică medicală: „Nu mai funcționează ficatul, uzina principală a organismului, bila, nu mai curge. Trece în vasele de sânge din ficat şi bila asta circulă prin tot corpul - ăsta e motivul pentru care ne îngălbenim.”

Medicii ne recomandă o ecografie de abdomen total o dată pe an, indiferent de vârstă- astfel încât să fim siguri că organele vitale din abdomen au o structură normală. Spre exemplu, pietrele din bilă pot să blocheze ficatul. Dar pot să blocheze și canalul pancreatic, ceea ce înseamnă pancreatită, o boală ameninţătoare de viață.

Cele mai multe pietre, care apar în bilă, sunt făcut din colesterol.

Prea multe grăsimi în hrană. Colesterol prea mult în sânge. Vezicula biliară e depășită.

prof. univ. dr. Laura Iliescu, Medicină internă, Institutul Fundeni: „Bila care se îngroașă, se depune, rămâne pe pereți, depunerile pe pereţi înseamnă colesterol. Se cristalizează, acest lichid tot stagnează, se formează calculii.”

Puține grăsimi din carne grasă, ori din brânzeturi - ne recomandă medicii. Dar și grăsimile bune din pește, ori din nuci și alune, care fac protecție cardio-vasculară, sunt... tot grăsimi. Își fac efectul benefic, dacă sunt în cantități moderate.

prof. univ. dr. Laura Iliescu, Medicină internă, Institutul Fundeni: „Nu poți să faci abuz. E adevărat că îți aduc proteine vegetale și sunt mai sățioase decât o salată cu roșii și castraveți, dar nu poți să mănânci un kilogram de alune pe zi!”

Excesul de grăsime din hrană determină greața. Colecistul sau vezicula biliară dă semnalul de... greață.

prof. univ. dr. Laura Iliescu, Medicină internă, Institutul Fundeni: „Știi că ai probleme cu colecistul, dar mănânci semințe și mănânci alune. E foarte greșit. Semințele fac rău la colecist!”

O lingură de ulei presat la rece peste mâncarea pusă în farfurie. O mână de nuci, alune ori fistic pe zi. Sau câteva semințe. Țineți cont de chimia organismului în privința grăsimilor. Nu se poate… mult! Fie că vorbim de șuncă, brânzeturi. Ori de grăsimi, care fac protecţie cardiovasculară – ulei, pește gras, nuci, alune, semințe.