O dietă mai puțin cunoscută. Care sunt alimentele acide și care sunt cele bazice și cum ne influențează sănătatea

 

Știți de ce este la modă alimentația vegetariană, iar produsele de origine animală par a fi contraindicate? Se pornește de la ideea că tot ce este vegetal este optim pentru organism și nu creează aciditate.

Cuvinte precum radicalii liberi, reacții oxidative sau mediu acid sunt asociate cu îmbolnăvirea și îmbătrânirea. Evitați produsele acide, pare a fi concluzia și veți avea sănătatea și tinerețea garantate!

Alimentația acido-bazică, în momentul în care a fost inventată, părea a fi soluția pentru toate problemele noastre.

E adevărat că organismul este făcut să funcționeze la un pH neutru, în jurul valorii de 7,4.

Însă pentru asta există mecanisme complexe, care mențin echilibrul acido-bazic indiferent de dietă.

 

Starea de acidoză scade imunitatea și îmbătrânește

 

Principala rezervă alcalină a corpului este sistemul osos, calciul fiind mineralul folosit pentru neutralizarea acidității. Iar ficatul, rinichi și pielea sunt organele responsabile de eliminarea produșilor acizi din sistem.

Stresul, sedentarismul și obiceiurile alimentare nesănătoase - mâncarea prea grasă, prea dulce, cu prea multe proteine, prea rafinată sau prea multă - sunt principalele cauze ale creșterii acidității.

Oboseala cronică și nivelul crescut de stres determină descărcări masive de cortizol, principalul hormon acidifiant din organism.

Pe termen lung, starea de acidoză duce la scăderea imunității și accelerează procesele oxidative generatoare de boli și îmbătrânire.

Dezechilibrul dintre elementele acide și cele bazice erodează treptat sănătatea și poate evolua mult timp fără simptome.

 

Dieta conține 70% produse bazice și 30% produse acide

 

Filozofia alimentației acido-bazice își propune să restabilească echilibrul prin favorizarea consumului de produse alcalinizante. Dieta conține 70% produse bazice și 30% produse acide.

Alimentele se împart în 2 categorii:

✅acide, care favorizează apariția radicalilor liberi cu efect nociv- aici intră produsele bogate în glucide și mai ales în zahăr, alimentele rafinate și ultraprocesate, carnea și brânzeturile.

✅bazice, care au rol protector de neutralizare a acidității- aici avem toate legumele și fructele, dar și produsele lactate de tip lapte dulce sau fermentat, iaurturi, brânză proaspătă.

Iată câteva exemple de alimente acide, cel mai acid fiind cașcavalul, apoi avem ouă, somon afumat, carne de pui, produse de patiserie, prăjituri, paine, orez, paste făinoase, iar la final migdale și fasole boabe.

Exemple de alimente bazice? Efect alcalinizant maxim îl au strugurii, apoi avem spanac, varză, broccoli, dovlecei, ardei gras, pepene, cireșe, caise, banana, salată verde, roșii și la final produsele lactate.

Atât efectul acid, cât și cel alcalin sunt rezultatul conținutului de minerale din produsele alimentare. Cantitatea mare de calciu, magneziu, sodiu și potasiu, dar și procentul scăzut de clor, sulf sau fosfor definesc un produs alcalin.

 

Echilibrul nu trebuie atins la fiecare masă, ci la sfârșitul zilei

 

Un mediu acid poate fi creat și de un aport mare de proteine, așa cum avem în carne și brânzeturi, dar și în oleaginoase sau leguminoase.

Alimentația acido-bazică își propune să respecte regula 70% alimente bazice și 30% alimente acide, fără a elimina produsele acide. Sunt ajustate cantitățile consumate și se face asocierea corectă a celor 2 categorii.

Echilibrul nu trebuie atins la fiecare masă, ci la finalul zilei. Puteți consuma carne dacă o asociați cu multe legume, brânza trebuie mâncată cu fructe sau salată, iar excesul de zahăr de la o masă se poate neutraliza cu o ciorbă de legume la masa următoare.

Diversitatea și moderația sunt secretul unei alimentații sănătoase și echilibrate, nu dietele acido-bazice. Iar pe voi vă aștept duminică la 10:00 fix la o nouă ediție "Doctor de bine"!