Modifica setarile cookie
Toate categoriile

Legătura dintre pixul roșu și nivelul ridicat de stres al copiilor. Ce recomandă un expert în educație

Your browser doesn't support HTML5 video.

Pixul roşu de la şcoală ne-a obsedat tuturor copilăria. Se pare că şi altora, pentru că s-au făcut şi studii despre această obsesie. Recomandarea pentru profesori este ca măcar în clasele de trecere, clasa zero, a cincea și a noua, să îl evite. De ce?

Crește prea tare nivelul de stres al elevilor. Explicăm chiar acum la „Doctor de Bine”.

Se numește teoria culorilor. Prin culori, creierul învață mai repede. De aceea, elevilor li se recomandă să sublinieze pe carte cu diverse culori. Ne explică expertul în educație Ovidiu Pânișoară.

Prof. univ. dr. Ovidiu Pânișoară, Facultatea de Psihologie și Știintele Educației: „Colorăm pasaje cu culori diferite astfel încât creierul să rețină - roșu era acolo, albastru acolo - și să nu colorăm la întâmplare, ci să ne gândim ce culoare simțim că ar trebui să punem. Voi colora cu roșu ce voi simți mai activ, mai dinamic, cu albastru elemente care liniștesc creierul, cu verde, care țin de mine”.

De ce profesorul să nu folosească roșu pentru evaluare

Prof. univ. dr. Ovidiu Pânișoară, Facultatea de Psihologie și Știintele Educației: „Dacă eu, de cele mai multe ori, scriu cu albastru și, ca profesor, corectez cu roșu, acel roșu transmite agresivitate. Eu, când folosesc roșu, voi fi mai sever decât în mod firesc. Le propun o teorie celor care sunt sceptici: să corecteze aceeași lucrare, iar la o perioadă de timp să o corecteze cu verde. Vor vedea că atunci când au corectat cu roșu, au dat mai puțin”.

Citește și
Scandal cu chitanțe false la Universitatea Dunărea de Jos din Galați. 5 lei, transformați în 500
Scandal cu chitanțe false la Universitatea Dunărea de Jos din Galați. 5 lei, transformați în 500

Studiile arată că la corectura cu verde, profesorul e mai relaxat și mai prieten cu propriul elev. La școală, culoare roșie de la corectură este completată de efectul stenzo.

Prof. univ. dr. Ovidiu Pânișoară, Facultatea de Psihologie și Știintele Educației: „Stând față în față, noi tindem să ne atacăm unul pe altul din poziții de concurență. Toată școala așa e construită – profesorul acolo, elevii încoace, de când a intrat, e un conflict. Asta e efectul stenzo, de aceea profesorul de când intră, intră el contra lor, el trebuie să găsească strategii să iasă de aici”.

Andreea Groza: „De ce? Copilului îi e teamă să spună ce a făcut la școală. Apar minciunile prin evitare. 'Ce îţi place la şcoală?' Ar fi prima întrebare din partea părinţilor și cea mai bună, pentru ca cel mic să se concentreze pe ce e mai bine. Mintea lui va pune apoi pe locul al doilea ce nu i-a plăcut”.

Ultimele stiri

Top Citite

Parteneri

Citește mai mult