Cum ne afectează imunitatea alimentele pe care le consumăm zilnic. Carnea simplă poate provoca inflamație cronică

Selectez astfel bacteriile, alături de care trăim. Dar selecţia înseamnă că scad puterea de apărare imunitară. Apare inflamaţia cronică.

Prima linie de apărare imunitară e formată din bacteriile bune, alături de care trăim. În plămâni, găsim și cili, care elimină fizic agresorii. Dar și mucus. Iar celulele de suprafață din organism se schimbă, lunar, și elimină astfel și agenții nocivi.

Știm că antibioticele distrug bacteriile bune, alături de care trăim, de aceea, la orice rețetă cu antibiotice primim și pro-biotice, astfel încât să refacem o parte din aceste populații de bacterii bune. Dar putem să le distrugem și fără să trecem pe la farmacie și să luăm antibiotice. Prin repetarea aceluiași aliment, zilnic, în detrimentul diversității alimentare.

Haideți să luăm carnea, ca fel principal zilnic, rar însoțit de alte alimente. E un mod de a face inflamație cronică. Ne explică expertul imunolog Carmen Chifiriuc

Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, prorector Facultatea de biologie (doctor biologie): „Selectez anumite bacterii, care au enzimele necesare să degradeze proteinele animale, dar ca degradându-le, în urma metabolizării, cum spunem noi, pot să se genereze în cantități foarte mari anumiți compuși, care nu favorizează dezvoltarea altor micro-organisme, ci tot a micro-organismelor care mănâncă această carne pot să contribuie la inflamația cronică. Le numim noi membrane externe lipo-polizaharide, prin anumite toxine, pe care le produc, ele pot să creeze breșe în bariera de apărare reprezentată de mucoase. E ca și cum am avea un trădător între noi, care cheamă agresorii în interior.”

Același proces se întâmplă cu orice aliment consumat zilnic, repetat, în detrimentul divesității alimentare. Diversitatea este, de fapt, ceea ce ne cer toate procesele biologice prin care trăim. Aceasta ne cere propriul sistem de apărare. Ca să își facă bine treaba.

Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, prorector, Facultatea de biologie (doctor biologie): „Nimic în exces, nimic de un singur fel diversitate trebuie respectată. Nu degeaba este această lege în biologie - unitate în diversitate. Cu cât diversitatea e mai mare, o gamă largă de procese pot să aibă loc la intensitate normală, niciunul în exces astfel încât să poată să producă un dezechilibru. Dacă un proces este foarte intens, este epuizată capacitatea organismului de a rămâne atent, de rămâne în alertă la ceilalți stimuli, care vin peste el. Pentru că va avea tot timpul stimuli, la care trebuie să răspundă adecvat, dar pentru asta trebuie să fie în alertă, asta înseamnă să nu fie obosit.”

Același aliment repetat la nesfârșit. Și aceeași lipsă de activitate fizică. În fața unui ecran, pe scaun toată ziua. Este un alt mod de a dezvolta inflamație cronică.

Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, prorector, Facultatea de biologie (doctor biologie): „Stăm în anumite poziții, înseamnă că suprasolicităm părti ale organismului nostru. Acele țesuturi stresate, se activează și ele în acest proces de comunicare. Cine intervine? Celulele inflamatorii, care migrează acolo și, dacă sursa de stres nu e îndepărtată, celulele inflamatorii își vor continua acest program de activare până se ajunge la depășirea unui anumit și apare inflamația cronică. Și de acolo lucrurile sunt greu de oprit.”

A doua linie de apărare imunitară înseamnă celulele inflamatorii. Le găsim în cea mai folosită analiză de sânge, numită hemoleucogramă. Celulele inflamatorii se numesc neutrofile, bazofile, euzinofile, macrophage. Inflamația cronică apare în toate bolile.