Ce au în comun arterele și venele și cum ajută mersul pe jos la circulația sângelui

Se numește mers pe jos. Şi învinge şi mâncarea. Şi gravitaţia!

Gravitaţia. Nu o putem controla. O învinge sistemul cardio-vascular. După fiecare bătaie de inimă.

Arterele se bazează pe inimă pentru a pompa sângele. Sunt formate din 3 straturi. Stratul din mijloc, muscular, preia unda de puls a inimii. Şi o propagă. Aşa simţim pulsul la mână spre exemplu ori la gât. Sub acest strat, o foiţă fină îşi autoproduce substanţe protectoare când mergeţi pe jos. Este chiar foița unde apare atero-scleroza.

Iulian Călin, medic chirurgie intervenţională: ”Este o peliculă fină de celule care secretă substanţe pentru a proteja sistemul arterial, aceste substanţe benefice se produc într-o cantitate mare când facem mişcare”.

După ce sângele oxigenat coboară de la inimă prin artere, acelaşi sânge trebuie să circule în sens invers. Prin vene. Se întoarce la inima neoxigenat. În sus. Împotriva gravitaţiei. Şi o ia de la început. Venele trebuie să îşi ia puterea din altă sursă. Din muşchi.

Iulian Călin medic chirurgie intervenţională: ”Venele nu au o pompă cum e inima. Inima are şi un rol de suction care nu e rolul ei principal, venele periferice de la picioare sunt ajutate foarte mult de muşchi de aceea e recomdat să ne mişcăm. În lipsa mişcării e uşor ca sângele să stagneze”.

Trombocitele se numesc aceste celule din sânge. Nici lor nu le place să staţi. Pe scaun. Ore în sân. În picioare ore în şir.

Iulian Călin, medic chirurgie intervenţională: ”Mişcarea ajută sângele venos să întoarcă sângele la inimă şi previne trombovza venoasă. Sângele stagneza în vene, nişte celule numite trombocote se unesc unele de alte pentru că au diferiți activatori şi când stau mult împreună tind să facă cheguri ăsta e mecanismul trombozei venoase”.

Adică a cheagurilor de sânge din vene.

Prin mişcare învingem cea mai puternică forţă a Pământului. Gravitaţia. Chiar în interiorul celor 19.000 de kilometri de vase pe care le conţinem. Şi ne prelungim astfel viaţa!