Avertismentul medicilor. Numărul infecțiilor respiratorii crește alarmant și este abia începutul
Your browser doesn't support HTML5 video.
Aflați mai departe care sunt sfaturile specialiștilor pediatri în acest sezon gripal.
Dr. Iulia Țincu, medic pediatru: Suntem în plin sezon de acutizare a virozelor respiratorii. Este recunoscută această perioadă cuprinsă între noiembrie şi februarie ca fiind un sezon de gripe şi infecţii virale la nivelul tractului respirator. Totuşi, față de cel puţin 2 ani anterior, valul acesta este unul mult mai impresionant, afectează pe de-o parte mai sever anumite grupe de vârstă, pe de altă parte un număr mai mare de copii. Spitalele sunt într-adevăr pline și acest lucru se întâmplă nu doar în România, nu doar în București, nu doar într-un anumit sector, se întâmplă peste tot în lume, acolo unde traversăm sezonul rece. Sunt afectați sugari, copii mici care frecventează grădinița ori școala, dar și adolescenți. Suntem pe o pantă extrem de ascendentă din acest punct de vedere.”
Cum se explică această creștere?
Dr. Iulia Țincu, medic pediatru: „Explicația este simplă. Dacă vrobim despre anii de pandemie, copiii au stat în case, a fost evitată colectivitatea, a existat acea protecție cu normele de distanțare, iar acest lucru a impus o scădere a număruui de viroze, inclusiv de gripă. Dacă vorbim de sezonul 2018-2019, chiar și așa discutăm de un număr mai mare de îmbolnăviri. Epidemiologii și imunologii au o explicație din acest punct de vedere, în sensul în care acești copii au traversat 2 ani de pandemie, unii dintre ei fix cu imunitatea în formare, deci aflându-se la vârsta când anticorpii încep să se secrete foarte bine, sistemul imunitar să se maturizeze. Jocul lor de apărare antiinfecțioasă a fost pus practic în repaus în cei 2 ani. Sau altfel spus au avut o pauză în călirea lor imunologică.”
Poate fi un sfat pentru părinți să nu-și țină copiii că într-un glob de sticlă?
Dr. Iulia Țincu, medic pediatru: „Pediatria modernă îndeamnă la expunere de orice natură: psihologică, socială, imunologică, culturală. Ţot ceea ce înseamnă pentru copil o experiență în plus, inclusiv din punct de vedere al călirii sistemului imunitar, este bineînțeles o capacitate mai bună de dezvoltare. Nu ținem copiii într-un glob de stică, nu îi înfofolim atunci când afară avem grade în minus, ci îi îmbrăcăm adecvat, așa cum ne îmbrăcăm noi ca adulți. Sunt expuși colectivității, cu normele de rigoare și în funcție de particularitatea fiecărui copil. 22-24 de grade Celsius este temparatura de confort termic cel puțin pentru zona noastră geografică. Noi spunem lucrul acesta inclusiv în cazul nou-născuților. Dacă eu nu stau cu o căciulă în casă ori cu o pereche de mănuși în plus, nici copilul nu va sta. Îmbrăcarea aceasta neadecvată nu face decât să supraîncălzească organismul într-o manieră pe care noi nu o depistăm, se pierde apă prin deshidratare și se acomodează mult mai greu ca și termoreglare.”
Am auzit părinți care nu le dau înghețată copiilor iarna, să nu răcească.
Dr. Iulia Țincu, medic pediatru: „Niciun soi de comportament alimentar, la orice temperatră ar fi administrată mâncarea, nu este implicat în a induce o boală acută. Copiii nu răcesc de la înghețată, nu răcesc de la curent, nu răcesc de la geamul deschis, ci răcesc prin contactul cu alte persoane care sunt purtătoare ale unor virusuri. Tocmai de aceea trebuie să respectăm câteva norme de bun simț sanitar.”