Lecția neînvățată de statul român: masa caldă pentru elevi poate fi un pilon de bază al Educației. „La țară, e greu, greu..”

Astăzi nu există școală în țara nordică unde copiii să nu primească un prânz cald. La noi, statul asigura prânzul elevilor în doar 12 la sută din totalul școlilor.

Chiar dacă nu avem locuri special amenajate pentru luat masa, copiii sunt bucuroși că își potolesc foamea. Iar în școlile unde se primește hrană nu mai există probleme legate de abandon educațional.

Finlanda este printre primele țări care a implementat la nivel național programul „masa caldă". Se întâmpla în 1947, imediat după război. Prin legislația de la acea vreme s-a stabilit ca elevii săraci să primească gratuit din partea statului mâncare caldă la școală.

Jouni Kangasniemi, consilier Ministerul Educației din Finlanda: „Foarte repede am observat că nu putem împărți copiii în săraci și cei care au mai mulți bani. Așa că de ce să nu servim prânzuri școlare pentru toți copiii, astfel încât niciunuia dintre ei să nu-i fie foame în timpul zilei de școală?”.

Experiența finlandeză a demonstrat că un prânz contribuie la o mai bună concentrare în timpul orelor, la reducerea sărăciei educaționale și la promovarea obiceiurilor alimentare sănătoase încă din copilărie.

Noi am luat prânzul într-o școală gimnazială din Helsinki.

„Aceasta este cantina școlii. Toți copiii vin aici, la prânz, să mănânce. Nu există copil în Finlanda care să vină cu sandvișul de acasă, cum vedem în România”.

Masa caldă pentru elevii din Finlanda costă 1,8 euro pe zi și are numeroase feluri, cu multe legume

În Finlanda, nu mai există școală care să nu aibă un spațiu dedicat pentru servirea mesei.

Ismo Laitinen, directorul unei școli din Jyvaskyla: Costul unei mese pe elev este de aproximativ 1,80 euro.

Reporter: Și ce conține?

Ismo Laitinen: Totul. Masa de prânz.

Reporter: Salate?

Ismo Laitinen: Salată, pâine, felul principal, oricare ar fi el și băutura.

Reporter: Wow! 1,80 euro de elev.

Ismo Laitinen: Da.

Reporter: E ieftin.

Ismo Laitinen: Da, este”.

Elevii sunt încurajați să consume legume. De altfel, de două ori pe săptămână, masa caldă din școli nu conține carne.

Ismo Laitinen: „Miercuri avem legume coapte, iar joi avem supă de legume cu mazăre, iar vineri paste cu pui. Putem avea 250 de elevi în același timp care își iau prânzul”.

Intrăm la ora prânzului și într-o școală din țara noastră. Suntem în Turburea, lângă Târgu Jiu, unde ne întâlnim cu primarul comunei.

„O să vă aducă masă caldă! Să trăiți, să trăiți!”.

Ion Bîrcă, primarul comunei Turburea: „Una e când îl ții nemâncat toată ziua. Ce-i dădea, un pachețel, că nu se poate la țară, e greu, greu… Eu știu ce este…”.

Spre deosebire de Finlanda, unde mesele calde sunt văzute ca parte integrantă a Educației, în România, cei mai mulți copii mănâncă pe apucate.

„Masa caldă” din România a devenit „masa sănătoasă” - un sandviș rece și de proastă calitate

Școala din Turburea este o excepție. Deși nu au o cantină, copiii primesc totuși o masă caldă, chiar dacă sunt nevoiți să mănânce pe aceleași bănci în care învață, printre caiete și manuale.

„Ia desfă… Hai să te ajut eu, pune mărul, așa, uite aici… În fiecare zi e ceva nou și gustos”.

Profesorii își lasă catedra pentru un moment, își pun halatul alb și împart caserole în fiecare clasă.

„Nic, poftim… Poftă bună!”.

Elevii din Turburea sunt norocoși. Doar copiii din 2.200 de școli din cele 18.000 primesc hrană la școală.

Din 2016, statul român a promis că va da mâncare gătită tuturor elevilor. N-a reușit.

Reporter: Câți copii primesc masă sănătoasă și câți primesc un sandviș rece?

Ligia Deca, ministrul Educației: „Masă sănătoasă, să știți că este un termen care desemnează atât masa caldă, cât și pachetul alimentar, chiar dacă primesc un pachet alimentar care nu este neapărat cald, există niște indicatori de calitate nutriționali. Pentru noi, primordial a fost să avem hrană la școală, să se încadreze niște standarde nutriționale”.

Medicii nutriționiști sunt însă de o cu totul altă părere.

Anca Bodislav, medic nutriționist: „Nu este sănătos ca un copil să primească în fiecare zi o cantitate atât de mare de pâine, combinată cu, așa cum am văzut, cartofi prăjiți, salam, cașcaval.

Ne întoarcem în Finlanda, unde masa este mai mult decât o simplă pauză de prânz – este o lecție de educație și responsabilitate socială, încă de la grădiniță.

Chiar dacă sunt mici și neîndemânatici, educatoarele îi lasă să se descurce pe cont propriu, să-și transporte singuri tava cu mâncare sau paharul de lapte, chiar cu riscul de a le vărsa pe jos.

Această abordare – spun experții - îi învață să devină responsabili, pentru a-i ajuta să-și dezvolte abilități esențiale de autogestionare încă de la o vârstă fragedă. Este doar un aspect prin care finlandezii se îngrijesc ca toți copiii să devină adulți responsabili.