De ce este bine să mâncăm grăsimi, însă zahărul este nociv. Ce se întâmplă în organism

Știm că ați avut sărbători încărcate, dar în acest context vă spunem că grăsimea din hrană se comportă onest cu propriul organism. Nu înseamnă nimic altceva decât că va alimentați corect.

Consumul de carburant se face, însă, de data asta, pe jos. La propriu. E singurul caz în care grăsimea din hrană nu se depune. Contrar credințelor populare.

Haideți pe stradă. Pentru că mașinile ne vorbesc cel mai bine despre combustibil. O mașină pe motorină, dacă o alimentăm cu motorină, îi dăm combustibilul perfect. Dacă facem greșeala să o alimentăm cu benzină, sigur vom cheltui apoi bani într-un service. Așadar, pentru o mașina pe motorină combustibilul este motorina. Pentru o ființă umană, care se mișcă, combustibilul perfect este grăsimea din alimente. Grăsimea de origine animală sau vegetală!

Ne explică un expert în biochimie.

Dr. ing. Ștefan Voicu, Facultatea de Chimie Aplicată: “Nu putem să evităm grăsimile în fiecare zi, pentru că avem nevoie de energie, iar principala sursă de energie sunt gasimile. Energia din grăsime e mult mai bună!”

Grăsimea din alimente - sursă animală sau vegetală. Se consumă onest în organismul uman dacă, după masă, mergeți. Nu se depozitează sub formă de grăsime corporală.

Pentru organismul uman, zahărul e o sursă de energie deloc onestă, care strică motorul. Zahăr înseamnă zaharoză sau fructoză - luată spre exemplu dintr-un fresh de fructe. Și, de aceea, fructul se consumă că atare și nu sub formă de suc.

Dr. Mihaela Bilic, medic nutriționist: “Fructoza pură din fruct, pentru că asta înseamnă un fresh, avem esență de fructoză din trei fructe. Un pahar de suc este echivalentul metabolic și caloric al unui pahar de bere. Ca și alcoolul, fructoza - fie că e din fructe, din suc de fructe sau din alcool – solicită foarte mult ficatul. Deci, dacă vreți să îi dați o perioadă de pauză ficatului nu consumați sucuri. În ficat, fructoza luată dintr-un suc de fructe sau zaharoză, adică zahărul pur din dulciuri, se transformă nu în energie, ci în grăsime. Și așa apare ficatul gras sau steatoză hepatică. După ficatul gras, apar depozite de grăsime peste tot în organismul uman.

Vlad a atins un record în ultimul an: a slăbit 52 de kilograme în 9 luni, adică în jur de 5 kilograme pe lună.

Dr. ing. Ștefan Voicu, Facultatea de Chimie Aplicată: “Ceea ce vedem pe abdomen există pe toate organele, nu există doar pe mușchii abdomenului. Este o probemă mare, în primul rând pentru inimă, pentru că pătura de grăsime acoperă vasele de sânge. La un vas de sânge cu grăsime pe el scade diametrul, iar inima e nevoită să pompeze cu o tensiune mai mare și cu o forță mai mare, apare hiepretensiunea și, în timp, insuficința cardiacă.”

Orice formă de energie de pe planetă se conservă. Informația privește atât energia conținută de alimente, dar și sursa de energie din interiorul propriei persoane - adică grăsimea de rezervă de sub piele, din ficat. Haideți să înțelegem principiul în organismul uman.

Animalele sălbatice au acces la extrem de puțină hrană și depun o parte din tot ce mănâncă - ca să poată accesa această energie pură pe timp de foamete. Așa se întâmpla și cu oamenii acum mii de ani, și la această informație - acces la puțină hrană - suntem adaptați și în prezent. Este scris în genele noastre.

Așadar, vom depune puțin din ceea ce mâncăm. Unde? În ficat. Doar că oamenii nu au perioada de pauză alimentară, așa cum s-ar întâmpla dacă ar trăi în continuare în pădure. Și nici nu aleargă la propriu după mâncare, cum ar alerga dacă ar vâna. În plus, au inventat dulciurile, alimente cu multe calorii și cu puțini nutrienți. Și așa au apărut dramele biologice numite diabet și boli cardio-vasculare.

Așadar, din orice mâncați, o parte se va duce în depozite. Aceastea stau în ficat și vă permit supraviețuirea pentru câteva zile, în condiții de lipsa totală de alimente. Grăsimea din alimente se consumă imediat prin mișcare. Zahărul schimbă metabolismul și va rămâne, sub formă de grăsime, chiar în propriul dvs. organism.