De ce apar alergia și intoleranța la gluten și cum le tratăm. Doar 1% din populația globului suferă de boala celiacă

Produse fără gluten. Pentru că de aici pleacă totul. Și oricum îngrașă, deci mai bine luați produsele noastre și scăpați de griji. Numai că, nu prea.

Sigur, nu se pune problema să ignorăm suferința celor care chiar dezvoltă intoleranță. În marea parte a cazurilor, însă, ne îngrășăm pentru că mâncăm prea mult. Stomacul nu doare de la pâine, ci pentru că somatizăm problemele. Iar epuizarea apare fix pentru că ne epuizăm, nu din alte motive. Le luăm pe rând, nu înainte de a mai explică o dată cum stau lucruile cu glutenul.

Vremurile pe care le trăim presupun un flux informațional continuu. De multe ori, însă, aceste informații sunt exact că paraziții. Nu ne trebuie, dar se agață de noi. Creierul le absoarbe rapid.

Un specialist ne explică ce se întâmplă atunci când combinăm viteza, graba cu care trăim zilnic și acest bombardament. În special în spectrul vizual.

Dr. Irene Davidescu, medic psihiatru: “Din asta derivă foarte multe tulburări de anxietate și foarte multe tulburări afective. Va grăbiți, produceți adrenalină, iar această adrenalină crește nivelul de catecolamine din organism care sunt anxiogen. Putem să ajugnem la anxietate, iar anxietatea poate mima orice simptom. Nu e nicio rușine acum să ai o tulburare de anaxietate, exită molecule care tratează aceste tulburări și ajută să nu se cronicizeze.”

Evoluția face ca, de aproximativ 20 de ani, să existe un dezechilibru între informații și capacitatea noastră de adaptare. De aici pornesc anxietatea și depresia, disfuncții boli bio-chimie, tratabile cu medicamente.

Durerile de abdomen cauzate de anxietate se numesc somatizări. Le simțiți urmare a unei suferințe psihice.

Andreea Groza, corespondent: “Și acum ne ducem spre gluten. Aflăm chiar de la industria alimentară că ne produce oboseală, chiar epuizare și dureri în abdomen. Și mai bine alegem produse fără gluten. Marcate vizibil. Și mai scumpe. Pierdem astfel din discomfort. Glutenul este doar o proteină din grâu, secară, orz și ovăz. Care hrănește! Nu conțin, în structura lor, proteina numită gluten doar orezul, mălaiul și hrișcă.”

Făină albă, făină de secară, sare și un băț. Facem gustoasa pâine ardelenească. Niciodată nu putem dezvolta alergie și intoleranță non-celiacă la gluten de la această pâine. Oricât am mânca.

În schimb, oricine poate suferi temporar de aceste afecțiuni. Mergem la Facultatea de Chimie Aplicată, de la Politehnică, pentru teste.

Dr. ing. Ștefan Voicu, Facultatea de Chimie Aplicată: “Sunt temporare, nu se lucrează cu ele la scara vieții. Excesul de gluten la un moment dat în alimentație nu provine neapărat din grâu, ci din alimente înalt procesate, unde glutenul e agent de îngroșare: potențiatori de gust. Agentul ăla de îngroșare e un concentrat de gluten. Cine consumă grâu care nu a fost modifiat genetic nu poate dezvolta o sensiblitate sau o alegie la gluten, e absolut imposibil!”

Adică, nu mai mâncați dulciuri pline de concetrat de gluten și dispar intoleranța și alergia la gluten. Reveniți apoi la pâine de grâu cu variante de făină neaditivate. De ce?

Dr. ing. Ștefan Voicu, Facultatea de Chimie Aplicată: “Grâul a fost îmbunătățit genetic în ultiumii ani, asta se traduce prin creșterea cantității de gluten. Mai mult, pesticidele - s-a dovedit științific - că dezvoltă un mecansim de răspuns al grâului prin creșterea cantiatii de gluten, reacție de apărare la agresiunea chimicalelor.”

Dar, din nou, de la două felii de pâine - indiferent cât de aditivată este franzela - nu apar niciodată alergii sau intolerante la gluten!

Există, totuși, o categorie de populație - mică, sub 1% la nivel global - suferindă de celiachie. O disfuncție genetică prin care glutenul irită intestinul subțire, îl distruge, iar resturile alimentare vor ajunge direct în sânge. Organismul se apară și face anticorpi. O analiză de sânge poate facilita stabilirea diagnosticului.