Cum ne afectează poluarea. Două gaze se intersectează în nasul și plămânii noștri
Your browser doesn't support HTML5 video.
Avem două gaze principale care intră în reacție cu apa, iar de pe urma acesteia rezultă acidul sulfuric. Dramatic e că acest contact între substanțe are loc la nivelul plămânilor noștri.
Două gaze ne interesează, așadar. Dioxidul de sulf și oxidul de azot.
Andreea Groza, corespondent: „Nasul e aparatul de aer condiționat la purtător. Și, ați văzut, aparatul de aer condiționat elimină o cantitate de apă. Și nasul produce apă, gazele de eșapament din jur intră în reacție cu această apă din interior și din asta rezultă o poveste urâtă.”
Annette Madelene Dancila, Facultatea de Chimie Aplicată și Știință: „La nivelul nasului, mucoasei, se poate forma acest acid sulfuric ca urmare a umidității din mucoasă.”
În propriul arbore respirator, apar așadar reacții care ard mucoasa și cauzează micro-leziuni. Aceleași precum în cazul ploilor acide.
În ciuda acestui mediu poluat, nu am inventat încă un screening pentru bolile grave ale plămânului. Deși cancerul de plămân se află pe primul loc ca incidență în cazul bărbaților. Și pe locul al doilea la femei.
În lume, investigația fidelă care arată starea acestor organe și care permite repetarea se numește Low Dose CT. Adică un CT pulmonar cu doză mică. De ce se insistă pe doze mici?
Andreea Groza, corespondent: „Avem radiațiile ultraviolete ori radiațiile ionizante - ambele sunt emise de soare. Odată ce mă lovesc, ele se vor cumula în interiorul organismului. Radiațiile ionizante se folosesc la tehnicile imagistice și se adună în interiorul celulelor noastre.”
Dr. Adriana Cojocaru, medic primar imagistică medicală: „Acest Low Dose CT permite scăderea radiației față de un CT normal de 5-6 ori. Doza de radiații pe care o încasează un pacient e egală cu12-14 radiografii. O radiografie simplă va depista foarte rar un cancer mic la 1-2 cm, care e un cancer tratabil. Plămânii au o vasculatirzatie de tip terminal și celelule tumorale care pleacă din tumoră primitivă și ajung în vasele mici unde se dezvoltă și plămâni înseamnă un loc unde noi trebuie să căutăm metastaze. Plămânul e un filtru, ficatul e un filtru și creierul e un filtru.”
Pe lângă poluare, avem o altă luptă de dus. Cu fumatul. Riscul de a dezvolta afecțiuni grave ale plămânului crește sută la sută la cei împătimiți. Iată cum arată o intervenție minim invazivă la plămâni.
Dr Felix Dobrițoiu, medic specialist chirurgie toracică: „Ce face inițial fumul asta? Alterează epiteliul bronzic. Apar modificări în structura celulelor, apar cele anormale care încep să se dividă și apare o tumoră. Cele care se dezvoltă haotic nu mai pot și fi controlate de sistemul imunitar.”