Roșia Montană a fost înscrisă în Patrimoniul UNESCO. Ce urmează acum, după ce aurul nu mai poate fi exploatat

Galerie foto

Vestea bună redeschide discuția dacă firma canadiană căreia statul român i-a concesionat exploatarea aurului va mai putea face minerit în zonă, sau va primi despăgubiri de miliarde.

Centrul comunei Roşia Montană, pe un perimetru de doi kilometri care include case monument, dar şi cele patru cariere cu zăcăminte de aur, intră de acum pe lista siturilor UNESCO.

Irina Iamandescu, secretar de stat Ministerul Culturii: "E vorba de cel mai extins şi mai variat sistem de minerit român şi care e acum recunoscut ca având valoare excepţională şi care e recunoscut ca având valoare împreună cu monumentele supraterane."

La Roşia Montană ar exista, potrivit evaluărilor, peste 300 de tone de aur și aproape 1.500 de tone de argint, zăcăminte care se afla de asemenea în perimetrul sitului recunoscut de UNESCO. O posibilă exploatare după includerea zonei în patrimonial mondial este incertă.

Citește și

Statul român ia în calcul retragerea solicitării de includere a sitului Roșia Montană în patrimonial UNESCO

Marius Harosa, avocat: ”Tehnic se poate explota pe o parte mult mai mică, fără a se aduce atingere patrimoniului. În acest moment cam greu de exploatat în formula de cianurare pe care investitorul o doreşte.”

Firma canadiană Gabriel Resources are licenţa de exploatare în zona Roşia Montană. Pentru că nu a primit avizele de mediu şi nu a putut iniţia exploatarea, compania a dat statul român în judecata la Washington. Procesul este încă în desfăşurare, iar canadienii cer despăgubiri uriaşe – între 700 de milioane şi 4 miliarde de dolari.

Pe de altă parte, declararea Roşia Montană sit UNESCO presupune că statul nu mai poate lăsa galeriile romane inundate.

Sorin Jurca, Fundația Culturală Roşia Montană: "Până în 2022 trebuie să se decolamteze, să se elctrifice şi apoi să fie vizitate cu ghizi în condiţii de subteran."

Deocamdată, ministerul nu are niciun plan pentru a înveşti în zonă.