Românii pierd și când au recolte record: s-au făcut cartofii, dar nu au unde să-i depoziteze. Statul ajută doar cu promisiuni

Așa că fermierii se înghesuie să îi vândă repede, iar la iarnă îi vom cumpăra din alte țări. La Lungulețu, în Dâmbovița, unde se pun soiuri timpurii, s-a terminat deja recoltatul.

Pleșenaru Cosmin, cultivator: ”E recoltată, sortată, ambalată și vândută. De regulă, chiar în aceeași zi se face tot. Ar fi mult mai avantajos pentru zona noastră să fie făcute și niște depozite”.

Anul acesta, fermierii din Lungulețu au produs 120.000 de tone de cartofi. Încă de la recoltare, oamenii se chinuie să vândă tot ce au produs. Toată marfa ar fi putut fi depozitată și nu să stea așa, în soare, în așteptarea clienților. Însă în zonă nu există niciun depozit unde ea să fie păstrată la temperatură corectă și vândută și la iarnă.

După ce sunt scoși din pământ, cartofii rezistă două, trei luni, timp în care se găsesc din belșug în piețe și magazine. Depozitați corespunzător, ar ține și un an de zile. Însă, cum nu avem centre speciale, sezonul cartofilor românești rămâne unul scurt, așa că la iarnă vom mânca tot cartofi aduși din alte țări.

Citește și

România va depăși pragul de zece milioane de tone la producția de grâu cultivat din acest an

Ionuț Lăscaie, președinte Cooperativa Agricolă Lungulețu: ”Ar folosi foarte mult în ceea ce privește evoluția prețurilor, iar pe mesele românilor ar ajunge niște produse la prețuri cât de cât accesibile, dacă noi am avea logistica necesară. Ne lipsesc lucrurile acestea de 30 de ani de zile”.

Și agricultorii din Patria Cartofului, adică din județele Covasna, Harghita și Brașov, au mare nevoie de depozite. Agricultorii spun că fără sprijinul statului n-au de unde să scoată milioane de euro ca să le construiască ei. S-au bucurat când autoritățile le-au promis anul trecut câte 2 milioane de euro pentru investiții, însă până la fapte drumul este lung.

Cei din conducerea Stațiunii de Cercetare a Cartofului din Târgu Secuiesc, de exemplu, așteaptă de luni bune ca Ministerul Agriculturii să dea drumul banilor. Au gata proiectul pentru un depozit cu o capacitate de 2.000 de tone.

”Anca Baciu, cercetător la Stațiunea de Cercetare pentru Cartof, Târgu Secuiesc: Am vrut să îl facem anul ăsta și nu cred că reușim, numai la anul va fi făcut.

Reporter: De ce merge așa greu?

Anca Baciu: Pentru că nu sunt bani. Am făcut studiu de fezabilitate, avem aprobat CT-ul, dar banii încă nu i-am primit”.

În paralel, autoritățile vorbesc despre centrele regionale care vor fi construite prin Casa Unirea. Depozitele ar fi de ajutor și dacă ne uităm la comportamentul clienților. Dacă în trecut cumpărau cartofi cu sacii ca să aibă și peste iarnă, acum iau cât să le ajungă câteva mese.

”Două, trei kilograme. Să nu se deterioreze, să nu se strice”.

”De ce să-i țin? Că încep să se usuce”.

Potrivit Institului Național de Statistică, producția anuală de cartofi a coborât în 5 ani de la 3 la 1,3 milioane de tone.

Fermierii încearcă să vină cu soiuri noi prin care să-și sporească producția și să facă față mai ușor condițiilor climatice. Zilele acestea, la Universitatea de Științe Agricole din Bucuresti are loc un eveniment internațional dedicat legumelor și cartofului la care participă specialiști din peste 100 de țări.

Viorica Lagunovschi-Luc Hian, profesor la catedra de bioinginerie a sistemelor legumicole: ”Fiecare încearcă să vină fie cu o tehnologie nouă, fie, de ce nu, cu niște soiuri, hibrizi noi, în testare, pe care ei au încercat să vadă cum se comportă, dacă se obțin producții mai mari, recolte mai sănătoase”.

O altă delegație de fermieri participă la târgul dedicat cartofului de la Bruxelles, tot pentru schimb de experiență.

Laszlo Becsek, agricultor: ”Ne dorim să ducem aceste cunoștințe acasă, pentru o producție mai mare, calitativă, ca să putem să asigurăm necesarul țării pe întreg parcursul anului”.

Anul trecut, suprafața cultivată cu cartofi a fost de 80.000 de hectare, potrivit INS.