România are, la Bruxelles, zece dintre cei mai influenți 100 de europarlamentari. Ce au făcut în ultimii cinci ani

România are, în total, 33 de europarlamentari la Bruxelles, care fac parte din grupurile PPE, S&D şi Renew.

Conform datelor de pe site-ul Parlamentului European, în ultimii cinci ani, europarlamentarii români au abordat atât teme de relevanţă europeană, cât și subiecte de interes pentru România.

Câteva exemple de astfel de teme sunt: construcţia de autostrăzi în România, Magistrala de metrou M6 (Gara de Nord - Aeroport Otopeni) din Bucureşti, situaţia fondurilor europene atrase de România, aderarea la Schengen, combaterea sărăciei și a abandonului şcolar, consumul ridicat de pesticide, declinul demografic precum și sprijinirea industriei româneşti.

De asemenea, eurodeputații au cerut sprijin pentru IMM-urile din România și au pus în repetate rânduri pe agendă problemele specifice ale fermierilor din țara noastră.

Citește și

Alegeri europarlamentare 2024. Cât câștigă un europarlamentar și de ce alte avantaje beneficiază

Mai mulți eurodeputați, în frunte cu fostul președinte Traian Băsescu s-au concentrat pe politica externă a UE, prin mai multe propuneri de rezoluţie referitoare la politica de extinderea Uniunii Europene, la sancţiunile împotriva Rusiei, în urma invaziei din Ucraina, etc.

O lege importantă la care au pus umărul europarlamentarii români este AI ACT, un document fără precedent la nivel global, care reglementează folosirea Inteligenței Artificiale în țările UE. Raportor al Parlamentului pe această lege a fost Dragoș Tudorache, aflat în top 10 al celor mai influenți europarlamentari, potrivit EU Matrix.

UE vrea să se asigure că sistemele de inteligență artificială utilizate în țările membre sunt sigure, transparente, ușor de urmărit, nediscriminatorii și prietenoase cu mediul. Sistemele de inteligență artificială ar trebui supravegheate de oameni, și nu automatizate, pentru a preveni orice consecințe periculoase.

Un alt succes important al europarlamentarilor români a fost adoptarea Rezoluției care cere Comisiei Europene să negocieze cu Rusia –atunci când condițiile o vor permite - repatrierea Tezaurului național al României, confiscat de Moscova în timpul Primului Război Mondial.

Tezaurul României, care includea rezervele de aur ale Băncii Naționale, bijuterii ale Coroanei și alte valori importante, era în pericol de a fi capturat de forțele germane. Pentru a nu cădea în mâinile inamicului, guvernul român a luat decizia de a trimite tezaurul într-un loc sigur.

Aurul a fost adăpostit la Moscova în timpul primului Război Mondial, dar URSS și, ulterior, Federația Rusă au refuzat constant înapoierea acestuia.

Practic, rezoluția transformă problema tezaurului românesc furat de Rusia, dintr-o dispută bilaterală între București și Moscova, într-o problemă a Uniunii Europene cu Rusia, având șanse mult mai mari de fi negociată cu succes, atunci când vor avea loc noi negocieri pe această temă.

Dintre europarlamentarii români, cea mai harnică s-a dovedit a fi Ramona Strugariu. În aprilie 2024, publicația Politico a plasat-o pe poziția 5 din 705, în clasamentul tuturor europarlamentarilor, pentru că a depus și consemnat cele mai multe amendamente din această legislatură, 10.427.

În calitate de raportoare a Parlamentului European, Ramona Strugariu a negociat, printre altele, prima Directivă privind combaterea corupției de la nivel european, precum si adoptarea Regulamentului care garantează funcționarea presei libere în Europa.