Reforma pensiilor speciale a fost votată, în sfârșit, dar cu aplicare întârziată. Florin Roman: „Nu faceţi decât gargară”

Doar că, pentru magistrați și militari, aceasta începe cu o perioadă de graţie de cinci ani, adică nu se va aplica până în 2028, iar toate schimbările se vor petrece treptat, până în 2043. Până atunci, magistrații, militarii, aviatorii sau diplomații, nu vor mai lua pensii mai mari decât lefurile din timpul activităţii. În plus, pensiile acestor categorii speciale, vor fi impozitate suplimentar, cu 15%.

Pensiile speciale au fost votate de două ori, în ambele camere ale Parlamentului.

Cristian Seidler, deputat USR: „1,3 milioane de români încasează 1.125 de lei pensie, lunar, în timp ce pensionarul special de la PNL, domnul Ciucă, încasează peste 15.000 de lei, iar domnul special de la PSD, domnul Dorneanu, încasează 35.000 de lei lunar”

Deputatul USR Cristian Seidler a venit în fața aleșilor cu două găleți și un pahar. Parlamentarul a vrut să arate că paharul îi reprezintă pe cei mai mulţi dintre pensionari, care au venituri mici, iar cele două găleți pe pensionarii speciali, care, de fapt, nu îşi vor pierde privilegiile prin noua lege, susţine opoziția. Puterea îi contrazice, deşi legea îşi va produce toate efectele abia în 2043.

Florin Roman, deputat PNL: „Nu faceţi decât gargară, nu vreţi tăierea pensiilor speciale şi le protejaţi. Sunteţi singurii care aţi votat împotriva reformei propuse de Ghinea. Ipocriţi până în măduva oaselor".

Pensia de serviciu va fi egală cu 80% dintr-o medie calculată pe ultimele luni de activitate a îndemnizațiilor brute de încadrare. Iar în aceste venituri nu vor intra primele și premiile, și nici alte drepturi financiare ce nu au avut caracter permanent. Așa că baza de calcul va fi mai mică, iar media se va raporta la început la veniturile pe ultimele 12 luni și apoi, treptat, va ajunge la media pe întreaga carieră. Un judecător sau un procuror nu va mai putea să încaseze o pensie mai mare decât venitul net obţinut ca magistrat în activitate. Aceleași prevederi se vor aplica și militarilor, dar ambele categorii au o perioadă de grație de 5 ani în care se vor putea retrage mai devreme din carieră, cu condiția să aibă 25 de ani vechime. Dar ca să evite pensionările în masă, aleșii vor permite plecările din sistem în actualele condiţii până în 2028.

Csoma Botond, liderul grupului UDMR din Camera Deputaților: „Mai avem mult până când acest sistem vă ajunge la contributivitate”.

Schimbările îi vor afecta însă pe magistrații pensionați deja. Parlamentarii au decis ca în termen de șase luni de la adoptarea legii, toate pensiile celor 5.000 de magistrați, care pornesc de la 20.000 de lei și ajung, în unele cazuri, la 50.000 de lei, vor fi recalculate și diminuate până la valoarea îndemnizațiilor câștigate înainte de pensionare.

Noua lege crește vârsta standard de pensionare în justiție, așa că nu mai este suficientă vechimea minimă de 25 de ani în sistem. Va fi însă o creștere etapizată, de la 50 de ani cât este în prezent, și se va întinde până în anul 2035, când magistrații se vor putea pensiona la minimum 60 de ani, cu condiția unei vechimi de 25 de ani, exclusiv în magistratură.

Sunt schimbări pe care procurorii și judecătorii nu le acceptă cu totul, așa că își continuă protestul declanșat acum o săptămână, când au decis să își suspende activitatea pe timp nelimitat și să ancheteze și să judece doar cazurile urgente. Iar Consiliul Superior al Magistraturii susține că schimbările vor avea consecințe negative asupra independenței justiției.

Alina Gorghiu, ministrul Justiției: „Nu rezonez cu ideea de protest. Justiția este un serviciu public, justiția trebuie să servească cetățeanul. Reforma pensiilor de serviciu și a pensiilor speciale era obligatorie. Este o asumare făcută în fața societății din România, este o asumare făcută și prin jalonul PNRR, dar trebuia făcută.”

Toți actorii sistemului judiciar sunt convinși că noua lege privind statutul magistraților va fi contestată la CCR.