Prima decizie definitivă în dosarul “10 august”. Închisoare cu executare pentru doi dintre agresorii jandarmeriței

Galerie foto

Curtea de Apel București l-a condamnat astăzi pe Ionuț-Liviu Cojoacă la doi ani și nouă luni de închisoare cu executare, iar pe Daniel Dumitru la doi ani și opt luni de închisoare.

Aceasta este prima sentință definitivă în dosarele penale demarate de procurori după violențele de la mitingul Diasporei.

Pe lângă violențele la adresa jandarmeriței, cei doi au fost acuzați și de furtul armei acesteia.

Potrivit documentelor medicale, jandarmerița Ștefania Nistor a suferit leziuni minore, însă pe toata suprafața corpului, în urma loviturilor aplicate de cei huligani cu pumnii și picioarele.

În decembrie 2019, cei 7 bărbați acuzați că au lovit-o pe femeia jandarm la protestul din 10 august 2018 au fost condamnați la închisoare cu suspendare, pedepsele dispuse de Judecătoria Sectorului 1 fiind între 1 an și 2 ani și 8 luni, decizia nefiind definitivă.

Citește și

Vlad Gheorghe (USR), protestatar bătut pe 10 august, și-a preluat mandatul de europarlamentar

"La un moment dat, nu ştiu din ce motiv, am căzut. Ori m-am împiedicat, ori cineva a intrat în mine, ştiu doar că am căzut, colegul meu a căzut lângă mine şi din acel moment am început să fim loviţi cu pumnii şi picioarele. (...) Eram loviţi cu sete, cu sălbăticie şi, în ciuda faptului că imploram să nu ne mai lovească, aceştia nu s-au oprit. M-am temut pentru viaţa mea”, afirma atunci Ştefania Nistor, conform News.ro.

Femeia a povestit că era "în stare de şoc” atunci când a fost scăpată din mijlocul protestatrilor violenţi, spunând că a avut foarte multe vânătăi, hematoame pe cap, pe gât şi în zona cervicală.

În ceea ce priveşte pistolul care i-a fost furat în timpul busculadei, ea a spus că nu a simţit momentul în care acesta i-a fost sustras, însă a simit că cei care o loveau o "căutau de pistol” atunci când era căzută.

„Am simţit nişte mâini care mă pipăiau în zona abdomenului, dar datorită faptului că eram lovită mi-a fost imposibil să îmi duc mâinile sau să ajung în acea zonă, pentru că din instinct am încercat să-mi protejez capul deoarece nici măcar casca nu o mai aveam atunci”, a afirmat tânăra.

Ea a spus că pistolul care i-a fost furat “a pus în pericol grav toate persoanele participante, fie oameni în uniform sau civili”.

Tânăra a mai spus că atunci când a ajuns la ambulanţă nu îşi simţea picioarele: „În momentul în care am ajuns la ambulanţă nu-mi simţeam picioarele şi simţeam o durere imensă în zona cervicală. Datorită acestui lucru, medicii de pe ambulanţă mi-au pus un guler cervical şi apoi am fost transportată la spital”.

În iulie anul trecut, la aproximativ 2 ani de la reprimarea mitingului diasporei din Piața Victoriei, procurorii DIICOT au clasat parțial dosarul 10 august.

Aceștia susțineau că nu există probe că a fost vorba despre o tentativă de lovitură de stat, așa cum a susținut Jandarmeria Română.

DIICOT susținea și că nu ar fi fost pregătită din timp reprimarea protestului, așa cum au afirmat o parte dintre manifestanții care au făcut plângeri penale împotriva jandarmilor. Prin urmare, conducerea Jandarmeriei de la acea vreme a fost scoasă de sub urmărire penală.

La protestul din Piaţa Victoriei, din 10 august 2018, la care au participat zeci de mii de oameni, au avut loc mai violenţe ce s-au soldat cu zeci de răniţi.

În dosar, au fost puşi sub acuzare actualul șef al Jandarmeriei, Cătălin Sindile, fostul șef al Jandarmeriei, Sebastian Cucoş, conducerea Jandarmeriei Bucureşti, Laurenţiu Cazan, dar şi secretarul de stat în MAI Mihai Dan Chirică.

Cei patru au fost acuzați de complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.

Și la DIICOT a fost deschis un dosar în urma protestului, după ce Jandarmeria Română a depus plângere pentru infracţiuni împotriva ordinii constituţionale.

Ulterior, în iulie 2019, procurorii din cadrul Secției parchetelor militare și-au declinat competența de soluționare a dosarului 10 August în favoarea DIICOT, pentru că incidentele de la protestul diasporei ar ține de securitatea națională.