Practica tinerilor elevi în liceele de meserii, plătită cu bani europeni. Și firmele fac investiții în internate și școli
Your browser doesn't support HTML5 video.
România are la dispoziție aproape 300 de milioane de euro pentru laboratoare, utilaje, materii prime, dar și transportul și masa tinerilor aflați în practică. Fondurile sunt gestionate de Ministerul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, care a pus în consultare publică ghidurile de finanțare.
Cei 600 de elevi de la Școala Profesională Kronstadt din Brașov învață să devină mecanici, sudori, operatori CNC, forjori și confecţioneri piele. Fac practică atât în atelierele școlii și în 19 fabrici partenere.
„Ridică piciorușul, dă-l înapoi, bun! Faci o probă! Coși efectiv cum ai coase în fabrică, încearcă să mergi drept! Este aceeaşi cusătură pe care o realizez pe o portieră, pe un bord, pe un capac de torpedo, la orice folosesc în companie” li se explică elevilor.
60 la sută din programă înseamnă practică, iar la finalul celor 3 ani de școală, toți absolvenții au asigurat un loc de muncă.
Isac Dadu, elev: „Primim desen și trebuie să facem piesă după desen”.
Reporter: Și iți iese?
Isac Dadu, elev: „Da!”
Reporter: Te descurci în uzină?
Isac Dadu, elev: „Da!”
Elevii beneficiază de o masă caldă, bursă lunară, transport și asigurare medicală. Din această toamnă vor avea și un cămin modern, cu 300 de locuri pentru cazarea celor veniți din afara orașului. Toate investițiile și activitatea de practică sunt finanțate jumătate de statul român, jumătate de companiile direct interesate de forță de muncă înalt calificată.
Ioana Hamzea, director adjunct Școala Profesională Kronstadt: „Camerele vor fi pentru trei elevi, vor avea televizor și frigider, cuptor cu microunde, prize de internet, tot confortul pe care îl au şi acasă.”
Modelul ar putea fi preluat de orice colegiu tehnologic din țară, mai ales că acum există 102 milioane de euro destinate dezvoltării infrastructurii de practică pentru elevi.
Colegiul Economic din Brașov pregătește personal pentru comerț, turism și alimentație publică. Pentru practică, școala are bucătărie, laborator de cofetărie, sală de mese și chiar un hostel, unde sunt cazaţi turiști.
Toate spaţiile ar avea nevoie de echipamente moderne care să ţină pasul cu dotările din marile hoteluri şi restaurante, unde elevii speră să se angajeze.
Camelia Starețu, director Colegiul Andrei Bârseanu Brașov: „Am construit o sală de conferinţe, am îmbunătățit laboratoarele pentru ca să ținem pasul cu tehnologia, am achiziționat aparate noi, am renovat căminul.”
Și în cazul studenților, există fonduri pentru practică - aproape 70 de milioane de euro.
Vor fi finanțate programe care să le dezvolte competențele antreprenoriale și să le ofere calificări legate de mediu, climă și energie.
Ca să țină pasul cu evoluția tehnologică, 56 de mii de persoane deja angajate vor putea accesa programe de calificare pentru care vor fi alocate 112 milioane de euro.