Peste 800 de persoane, prinse că munceau la negru pentru o platformă de ride-sharing. ITM a dat amenda maximă
Your browser doesn't support HTML5 video.
Inspectorii de muncă, împreună cu cei de la ANAF, au mers pe firul banilor primiți de șoferi în conturile bancare și au descoperit că plățile nu erau acoperite de niciun fel de contracte de muncă. Șoferii implicați primeau comenzi pe platforme cunoscute de ride-sharing, dar nu declarau sumele câștigate.
Reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Munca Bucureşti au descoperit că 827 de persoane lucrau fără forme legale pentru o firmă de transport de persoane.
Constantin Bujor, șeful ITM București: „Aceste persoane primeau salarii în cont, sau salarii fără să aibă contracte în formă scrisă - și pe baza acestor informații, și cele de la ANAF, am putut să verificăm în REVISAL și apoi la fața locului. Persoanele respective nu beneficiază de asigurări sociale, de anumite facilități, ca atare nici la vechime, nici la pensie nu pot să beneficieze de această perioadă desfășurată acolo.”
Șoferii care munceau la negru foloseau pentru a primi comenzi platforme de tip ride-sharing cunoscute, spun surse apropiate anchetei. Suspiciunile au pornit de la faptul că aceștia primeau bani în conturi, dar care nu erau declarați nicăieri ca venituri. Acum, cei implicați au de dat explicații și Fiscului.
Cornel Grama, consultant fiscal: „Ar putea reîncadra activitatea acestor oameni, cei 827, ca salariați ai SRL-ului respectiv și să le considere toate contribuțiile sociale - CAS, CASS, deci la un salariu minim ar fi 1000 de lei taxele pe lună rotunjit - aproape 160.000 de euro pe lună, iar de acolo depinde de cât timp sunt încadrați. Făceau niște venituri din activitate economică nefiscalizată, practic asta e evaziune fiscală și pentru cei 800.”
Potrivit Inspectoratului Teritorial de Muncă, este cea mai mare abatere din ultimii ani ca număr de persoane descoperite că muncesc la negru. Peste jumătate dintre cei depistați că munceau la negru au avut, până în 2021, contracte de muncă, dar alți 300 nu avut nicio formă legală. Firma găsită cu nereguli a primit sancțiunea maximă de 200.000 de lei. După verificări, administratorii au început să înregistreze angajații, legal.
Specialiștii în resurse umane spun că astfel de situații de muncă la negru apar mai ales în cazul celor care lucrează pe cont propriu, sezonier, sau fără venituri stabile.
Aida Chivu, specialist resurse umane: „În situaţii de criza e foarte uşor pentru un client să renunţe la oamenii ăştia, sunt primii la care renunţă, aşa-numiţii colaboratori. Un angajat are mult mai multă siguranţă, pe lângă asigurări, în timp ce un freelancer trebuie să îşi plătească el toate taxele şi poate nu mai are de unde”.
Potrivit Eurostat, 70% dintre românii care lucrează pe cont propriu sunt expuși riscului de sărăcie. Asta ne situează pe primul loc în Uniunea Europeană, la mare distanță de următoarea clasată - Portugalia.