Ora de iarnă 2023: La ce oră se dau ceasurile înapoi în România și cum vom resimți schimbarea

Ceasurile se dau înapoi după ce au fost date înainte în vară. Dar cum îi afectează pe oameni trecerea la ora de iarnă și de unde a pornit acest obicei?

Ora de iarnă 2023 - când se dau ceasurile înapoi

Duminica viitoare, România dă ceasurile înapoi pentru a trece la ora de iarnă din 2023. Ora schimbării se va petrece în noaptea de 28 spre 29 octombrie, când ceasurile vor fi date cu o oră în urmă.

Astfel, ora 04:00 va deveni ora 03:00, dându-ne astfel o zi mai lungă, de 25 de ore. Acesta este un moment așteptat în fiecare an.

În 1932, România a adoptat acest sistem de schimbare a orei, însă pe aduci se schimba ora în prima duminică din aprilie și în prima duminică din octombrie. Cu toate acestea, în 1943, legea privind schimbarea orei a fost suspendată.

Abia în 1979 s-a revenit la acest obicei. România a semnat Convenția privind schimbarea orei în 1979 și a reușit să alinieze orarul său de vară cu cel al țărilor Uniunii Europene prin ordonanță guvernamentală.

Astfel, continuăm să urmăm această tradiție anuală, iar românii se bucură de zilele mai lungi în timpul verii și de somnul suplimentar în timpul iernii.

Obiceiul de schimbare a orei - istoric

În 1916, Germania a fost prima țară care a implementat Ora de Vară. De aici, conceptul s-a răspândit rapid în Europa și în întreaga lume.

Astăzi, majoritatea țărilor din Europa urmează un program sincronizat pentru Ora de Vară, care rulează de la ultima duminică din martie până la ultima duminică din octombrie. Mai exact, ceasurile se dau înainte în martie și înapoi în octombrie.

Totul a început cu Primul Război Mondial La 30 aprilie 1916, în plin Prim Război Mondial, ceasurile din Imperiul German au fost setate cu o oră înainte pentru a începe prima perioadă de oră de vară la nivel național din lume.

Deși un mic oraș din Canada experimentase modificări sezoniere ale ceasului încă din 1908, implementarea Germaniei a declanșat o tendință care s-a răspândit rapid în Europa.

În câteva săptămâni, mai multe țări au început să folosească Ora de Vară, printre care Regatul Unit, Franța, Italia, Rusia și chiar Australia. Prima schimbare a ceasului la ora de vară în Statele Unite a avut loc în 1918.

Cu toate acestea, entuziasmul inițial a fost de scurtă durată în majoritatea țărilor. Germania a renunțat la Ora de Vară în 1919, iar Austria în 1921, în timp ce Regatul Unit, Irlanda și orașe precum Paris în Franța au continuat să-și regleze ceasurile înainte și înapoi.

Statistici privind Ora de Vară: utilizare în trecut și prezent

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, practica schimbării ceasului s-a răspândit din nou din Germania în mai multe țări europene. De fapt, comandanții lui Hitler au impus această măsură în multe dintre țările pe care le ocupaseră, precum Danemarca și Polonia.

În Olanda, germanii au avansat ora locală cu 1 oră și 40 de minute, schimbând efectiv fusul orar de la "Ora Olandeză", care era o aproximare a timpului solar în Amsterdam, la Ora Europeană de Vară Centrală (CEST).

Olanda a rămas pe ora de vară tot timpul anului până în 1942. Din 1942 până în 1945, ceasurile olandeze au urmat programul de schimbare al orei de vară al Germaniei. După eliberarea țării conceptul de ora de vară a fost abolit, și nu au mai avut loc schimbări de ceas până în 1977.

Italia, Franța și multe alte țări au abrogat ora de vară imediat ce consecințele ocupației germane fuseseră eliminate.

Franța a fost prima țară europeană care a reluat trecerea la ora de vară în 1976. Până la sfârșitul anilor '70, marea parte a Europei își schimba din nou ceasurile de două ori pe an.

În 1996, Uniunea Europeană (UE) a standardizat programul Daylight Saving Time. Directiva este încă în vigoare astăzi.

Țările din Spațiul Economic European (SEE), cu excepția Islandei, încep să dea ceasurile la 01:00 UTC în ultima duminică din martie și își întorc ceasurile la ora standard la 01:00 UTC în ultima duminică din octombrie.

Elveția urmează același program, deși țara nu face parte din SEE.

Ora de Vară ar putea deveni curând o amintire în Europa. La 26 martie 2019, Parlamentul European a votat în favoarea eliminării Daylight Saving Time în mod permanent în Uniunea Europeană.

Propunerea reprezintă un alt pas formal către eliminarea permanentă a conceptului în UE și va sta la baza discuțiilor dintre miniștrii UE pentru a produce o lege finală care să abroge Directiva 2000/84/CE, legislația actuală privind DST a UE.

Fiecare stat membru va trebui să decidă dacă rămâne permanent la "ora de vară" sau să-și schimbe ceasurile înapoi pentru ultima oară la ora standard permanentă, cunoscută și ca "ora de iarnă".

Ce impact are asupra organismului trecerea la ora de iarnă

Oamenii și alte mamifere sunt ghidați de ritmurile circadiene, care sunt cicluri de 24 de ore care reglează somnul și alte funcții corporale cheie, cum ar fi apetitul și starea de spirit.

Aceste ritmuri depind în mare măsură de expunerea la lumină. Pentru a se reinițializa în fiecare zi, acestea trebuie să fie sincronizate cu ciclurile naturale de lumină-întuneric pentru a asigura un somn sănătos și de înaltă calitate.

Trecerea la ora de vară aduce dimineți mai întunecate și mai multă lumină seara. Acest lucru poate "întârzia" practic ciclul de somn-trezire, determinând oamenii să se simtă obosiți dimineața și alerți în timpul serii.

Dezechilibrul circadian poate contribui la pierderea somnului, precum și la "datoria de somn", care se referă la efectul cumulativ al lipsei de somn în mod regulat.

Oamenii sunt cei mai vulnerabili la privarea de somn în martie, pe măsură ce trec de la ora standard la Ora de Vară.

Un studiu a constatat că o persoană obișnuită doarme cu 40 de minute mai puțin în ziua de luni după trecerea la ora de vară în comparație cu alte nopți ale anului.

La trecerea la ora de iarnă, dormitul cu o oră în plus îi face adesea pe oameni să se simtă mai revigorați după încheierea Ora de Vară.

Cu toate acestea, oamenii pot experimenta unele efecte moderate, cum ar fi dificultatea de a se adapta la o nouă oră de trezire.

În timp ce mulți oameni se adaptează la schimbările de oră, unele studii au sugerat că organismul uman nu se adaptează niciodată pe deplin la Ora de Vară.

Mai degrabă, dezechilibrul circadian poate deveni o condiție cronică sau permanentă. Acest lucru poate duce la probleme de sănătate mai grave, în special pentru cei care experimentează "jet lag social", deoarece cerințele lor la locul de muncă sau la școală au prioritate în fața unui somn întreg pe timp de noapte.

Jet lag-ul social a fost legat de un risc mai mare de obezitate, depresie și boli cardiovasculare. Totuși, efectele Orei de Vară dispar treptat după câteva săptămâni.