Noul Plan Urbanistic General al Bucureștiului: Capitala, împărțită în 61 de zone. Ce cartiere dispar

Galerie foto

Această consultare a fost organizată, în premieră, pentru realizarea Planului Urbanistic General pus în dezabatere publică. Orașul nu are, de mai bine, de 20 de ani, un plan actualizat.

În noul Plan Urbanistic General, Bucureștiul a fost împărțit în 61 de zone, din care au disparut unele cartiere mai mici precum Andronache sau zona Armenească. Pentru altele au fost păstrate vechile denumiri, cum ar fi Sălajan sau 23 August.

Cetățenii sunt invitați, pentru prima dată, să răspundă unui chestionar cu câteva zeci de întrebări despre problemele din cartierul lor, de la mobilitate, transport în comun și situația străzilor, până la accesul facil la centrul orașului, prezența școlilor sau a grădinițelor.

De exemplu, în cartierul Militari, într-o zonă de blocuri noi, principala problemă de care se plâng locuitorii este traficul.

Citește și

Noi nume anunțate la festivalul Urban Blues din București: The River of Blues, Marcian Petrescu Blues Sextet şi Steel Blues

Reporter: "Asfaltarea, aglomerația... Acces la mijlocul de transport în comun aveți?".

Femeie: "Unul singur, asta 178".

Reporter: "Metrou?".

Femeie: "Nu, e de mers pe jos, cam 20 de minute".

Reporter: "Accesul la centrul orașului?".

Femeie: "Foarte dificil. Se face dimineața două, trei ore și, mai ales, după-amiaza. Nu sunt făcute cu cap, nu e nicio școală, nicio grădiniță. N-aș da acord pentru ridicare de blocuri fară să construiască școli".

Femeie: "Străzile sunt foarte înguste. Problema e cu circulația aici. Sunt străzi într un singur sens. Dmineața, când pleci la servici, e groaznic".

Femeie: "Străzile ft mici, și parcările, ft puține, e aproape metrou? Nu, de la preciziei până aici, trb să merg ft mult pe jos".

Noul plan urbanistic va conține un regulament de construcții pentru cartiere rezidențiale, dar și lucrări publice, cum ar fi grădinițe, școli, parcuri, drumuri noi. Ultimul plan urbanistic general a fost realizat în anul 2000.

Nicusor Dan, primarul general al Capitalei: "În intervalul din 2000 până acum s-a dat liber la inițiativă privată. Teoretic, e bine, dar dacă nu există o coordonare a autorității vedem că orașul nu prea mai are o coerență în momentul ăsta și acum noi trebuie să facem două lucruri. Unu: plecând de la ce există, să dam o direcție de dezvoltare reală realistă, investițiile prevăzute să corespundă cu ceea ce poate să suporte autoritatea locală și doi: foarte important, chiar să-l respectăm. Degeaba facem cel mai bun plan de dezvoltare a orașului dacă după aceea venim de mii de ori și îl modificăm".

După prima etapa dedicată cetățenilor, va urma consultarea specialiștilor pentru diferite domenii, cum ar fi trafic, spațiu verde sau urbanism. Ulterior, vor fi consultate și ONG-urile din toate domeniile. Între timp se vor realiza câteva zeci de studii obligatorii, apoi va începe proiectarea propriu-zisă a planului. Altfel spus, trasarea zonelor cu regulile de construcție aferente.

Emil Ivanescu, președintele Organizației Arhitecților din București: "Este planul coordonator al oricărui oraș. Pentru București, cam singurul plan director care poate să genereze coerență în dezvoltarea economică și urbanistică a orașului. În primul rând, trasează zonele de dezvoltare, coerența dintre ele, legitatea dintre ele. În baza acestuia se realizează proiectele de urbanism zonal și în baza acestor materiale se emit autorizațiile de construcție și alte tipuri de autorizare".

Municipalitatea estimează că acest proces să fie finalizat la sfârșitul anului 2023, după care vă intra în perioada de reglementare și avizare.