Ministerul Agriculturii: Se reiau lucrările la canalul Siret-Bărăgan
Your browser doesn't support HTML5 video.
De-a lungul anilor, aproape toți miniștrii Agriculturii au anunțat investiții generoase la acest canal de aproape 200 de kilometri, care ar trebui să irige sute de mii de hectare. Proiectul a fost aprobat în 1986, iar execuţia primului tronson a început un an mai târziu. Însă, până în ziua de astăzi, s-au construit abia două procente din lungimea canalului.
Cu o lungime de aproape 200 de kilometri, canalul Siret-Bărăgan ar trebui să traverseze județele Vrancea, Buzău, Brăila, Ialomița și Ilfov și să facă legătura între Barajul Călimanești și Lacul Dridu. În total, ar putea iriga mai bine de 500 de mii de hectare de teren arabil, iar asta ar duce automat la producții mai mari de cereale, legume și fructe. În realitate, din cei aproape 200 de kilometri, au fost dați în folosință doar cinci cu mare fast, în 2018.
Viorica Dăncilă, fostul primier al României: „Mulțumim Guvernului și agriculturii pentru această zi istorică. Este chiar o zi istorică. Pornirea acestor lucrări pe Siret-Bărăgan chiar reprezintă un început foarte bun pentru agricultura românească”.
La patru ani distanță, actualul ministru al Agriculturii anunță noi lucrări. Asta după ce, de-a lungul anilor, mai mulți politicieni s-au lăudat cu investiții generaoase pentru construirea canalului.
Reporter: Ce va fi diferit de această dată?
Adiran Chesnoiu, ministrul Agriculturii: „Diferită este determinarea cu care vreau să mă aplec asupra irigațiilor”.
Reporter: Când vom vedea primele utilaje în teren?
Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii: „Știți că birocrația la noi este...”
Reporter: Un termen estimativ.
Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii: „Eu sper ca anul 2023 să ne prindă cu utilajele în teren”.
Noile lucrări vizează 23 de kilometri, începând de la barajul Călimănești și până în Vrancea. Cu această bucată de tronson se vor putea iriga aproximativ 43 de mii de hectare de teren arabil, în zonele Ruginești, Mărășești și Slobozia.
Gabriel Razi, analist piețe agricole: „Cred că până la determinare avem de discutat de licitații, despre birocrație și despre mișcarea unui întreg sistem pentru că vorbim de un mega proiect care poate funcționa ca o plasă de siguranță în sezoanele secetoase. În mod normal, noi, ca țară, pierdem acum între 30% și 40% din producția de cereale în sezoanele secetoase. Cu ajutorul unui astfel de proiect aceste pierderi se pot reduce chiar și la jumătate”.
În primă fază, lucrările vor costa peste 700 de milioane de lei, bani din bugetul de stat.