Mediul de afaceri cere 15 județe în România, în loc de 41. Funcțiile și cheltuielile bugetare ar fi reduse cu 66%

Astfel, scade vizibil numărul instituțiilor și implicit al angajaților din administrație. Potrivit datelor de la recensământ, România a pierdut peste un milion de locuitori în ultimul deceniu. Este cea mai mare scădere a populației la nivel european.

Cu o populație de puțin peste 19 milioane de locuitori, teritoriul României este împărțit în 41 de județe, plus municipiul București.

De exemplu, în cadrul județului Alba, cea mai importantă instituție este Consiliul Județean, instituția responsabilă cu guvernarea județului. Aici, președintele consiliului are propriul aparat administrativ, adică angajați în diferite direcții: cea juridică, de urbanism, investiții, administrare drumuri sau cultură. Pe scurt, doar un consiliu judeţean poate avea şi o mie de angajați.

Pe lângă aceste funcții, în județ există și instituții subordonate – cum sunt muzeele, instituțiile de cultură sau serviciile de salvamont, dar și mai mulți consilieri județeni, aleși la fiecare tur de alegeri, în funcție de numărul de locuitori.

Citește și

Mișu Negrițoiu, fostul șef al lui Florin Cîțu, explică de ce l-a concediat din ING: ”Nu știe să lucreze în echipă”

Structurile de organizare nu se opresc însă aici. Fiecare minister are în județ un echivalent. De exemplu, reprezentantul Guvernului este Prefectura, care are pe lângă prefect și subprefecți, şi o serie de servicii, unde lucrează alți angajați.

La subordonate avem acele instituții precum, DSP-urile, casele județene de pensii, finanțe – acele servicii care sunt asigurate de la nivel central, și avem câte o instituție de genul acesta la nivelul fiecărui județ.

Lucrurile sunt puțin mai simple la nivelul comunelor, unde există o singură instituție - primăria, condusă de un primar, alături de unul sau mai mulți viceprimari, consilieri locali și alți angajați. Nu sunt incluse alte instituții subordonate, însă în cadrul unei primării funcționează și aici mai multe direcții: cea de asistență socială, urbanism sau de salubritate, de exemplu.

Septimiu Pârvu, specialist în achiziţii publice: „Fiecare comună are nevoie de un aparat, de cineva care să facă achiziții, cadastru, stare civilă, și cele mai multe dintre ele – undeva la trei sferturi - sunt falimentare, nu aduc taxe din care să își susțină angajații. Ele funcționează din bani care vin de la Guvern, cheltuieli care nu sunt productive, pentru că Guvernul trebuie să acopere găurile de la nivel local”.

În România, comună Bătrâna, din județul Hunedoara, are numai 88 de locuitori, iar cel mai mic oraș, Băile Tuşnad, puțin peste o mie de cetățeni. Pentru a reduce cheltuielile cu salariații, mediul de afaceri a cerut reorganizarea teritorială a țării.

Mai exact, Camera de Comerț și Industrie propune reducerea numărului de județe și redefinirea noțiunii de comună ca localitate cu cel puțin 5.000 de locuitori, iar în cazul orașelor, cu cel puțin 10.000.

Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și industrie a României: „Noi am dat o ipoteză de lucru pe 15 județe, pe formatul Curților de Apel existente, pentru că avem 15 curți de apel făcute mai mult sau pe puțin pe mobilitatea cetățeanului – pot fi 8 și 11, comunele să fie comasate. Să nu mai fie atâtea prefecturi, mai puțini primari, mai puțini președinți de consilii județene, mai puțini prefecți, subprefecți - iar mediul de afaceri așteaptă această disponibilizare.”

Potrivit legii, localitățile pot fi comasate voluntar, doar în urma unui referendum, organizat însă cu sprijinul autorităților locale. Însă nu toți primarii sunt dispuși să renunțe la funcții. România are peste 1,2 milioane de bugetari, mult peste media Uniunii Europene. În Polonia, de exemplu, la o populație de 38 de milioane de locuitori, sunt doar 900.000 de bugetari.

Conform inițiatorilor proiectului, cheltuielile cu aparatul administrativ ar putea fi reduse cu aproximativ 66%.