Incendiul de la Palatul Arhiepiscopiei din Constanța scoate la iveală posibile încălcări ale legii. Nu existau avize

Iar arhiepiscopul Teodosie îl contrazice pe purtătorului său de cuvânt.

Primăria Constanța a verificat în arhivă ultimele documente emise pentru modificările aduse Palatului Arhiepiscopal. În cazul podului în care a izbucnit incendiul și unde, potrivit purtătorului Arhiepiscopiei, erau chiliile unor călugări, nu este niciun act care să aprobe amenajările.

Felicia Ovanesian- city manager Primăria Constanța: „Din verificările efectuate până la acest moment, deci luați un minim de 0,1%, nu există autorizație de construire sau nu a existat autorizație de construire pentru podul clădirii de pe Arhiepiscopiei 23. Supraetajarea neautorizată a fost edificată în 2007. Pentru locația Arhiepiscopiei 23 nu mai există nicio autorizație de construire emisă din anul 2000.”

Reprezentanții Primăriei Constanța spun însă că nu pot sancționa Arhiepiscopia, pentru că termenul s-a prescris. Pus în fața noilor dovezi, Arhiepiscopul Tomisului susține acum, contrar declarațiilor purtătorului său de cuvânt, că în pod nu erau nici măcar chilii.

Citește și

Scandal într-un cimitir din Dâmbovița. Enoriașii au ajuns la judecată cu biserica

IPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului: „Minciună. Noi n-am umblat la nici un acoperiș ca să fie construit ulterior. Păi podul exista. Ce autorizație să luăm dacă există? Dar în pod omul își organizează cum poate, își pune materialele, nu se pune problema.”

Reporter: Ați construit acolo în pod chilii pentru călugări ?

IPS Teodosie: Cum să construim? Spații de depozitare. Nu s-a construit.”

Reporter: Și de locuit? Spații de locuit?

IPS Teodosie: „Ei! De locuit...”

Totuşi, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei declara, acum câteva zile...

Reporter: Părinte, ce parte a bisericii arde ?

Eugen Tănăsescu, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului: „Nu este vorba despre biserică. Este vorba despre clădirea Palatului Arhiepiscopal, sediu administrativ al Arhiepiscopiei Tomisului, partea de sus este mansardată. Acolo locuiește personalul catedralei, monahii, preoții, călugării. Mansarda era realizată din lemn, ca și la catedrala Notre Dame”.

Rămâne de văzut dacă asigurătorii vor plăti stricăciunile provocate de incendiu.

Emil Tatu, avocat: „În mod normal, niciun asigurator nu va oferi despăgubire, potrivit contractului pe care îl are încheiat cu Arhiepiscopia, pentru un obiectiv care nu are autorizație de construire sau nu are autorizație de securitate la incendiu, în funcție de funcționalitatea acelui spațiu.”

Polițiștii au deschis un dosar de cercetare penală pentru distrugere din culpă, dar ancheta este încă în desfășurare.  

Luni, Direcția de Cultură din localitate a anunțat că nu există niciun aviz pentru respectiva mansardă, care ar fi fost obligatoriu, având în vedere că palatul este o construcție de patrimoniu. Anunțul a fost făcut în aceeași zi în care, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului, s-a răzgândit și a declarat că vâlvătaia a distrus un pod și nu o mansardă, așa cum spusese în ziua incendiului.

Pe de altă parte, criminaliștii s-au întors, luni, în Palatul Arhiepiscopal și, pentru că nu au reușit să urce în zona care a ars, nu pot confirma încă dacă dezastrul a fost provocat de o lumânare ori o candelă lăsată nesupravegheată, așa cum susțin reprezentanții Arhiepiscopiei, și a fost scris în raportul celor de Inspectoratul pentru Situații de Urgență, care au intervenit să stingă incendiul. Polițiștii fac o anchetă minuțioasă a incendiului pentru că au existat declarații contradictorii ale reprezentanților Arhiepiscopiei din Constanța, referitoare la ce s-ar fi aflat în zona distrustră de flăcări. Dacă sâmbătă, purtătorul de cuvânt al instituției, spunea că acolo ar fi fost amenajate încăperi pentru călugări, acum a revenit și susține că era doar un pod unde călugării se mai rugau. Eugen Tănăsescu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului: „Partea de sus este mansardă. Acolo locuiește personalul catedralei, monahii, preoții, călugării. Mansarda era realizată din lemn”. Luni, însă, Eugen Tănăsescu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului, a declarat că: „Țin să menționez că acolo nu era o mansardă, era vorba de podul clădirii. A ars practic podul Palatului Arhiepiscopal. Nu erau practic chilii, erau niște spații pe care noi le amenajasem acolo pentru diverse nevoi, și erau și călugării, ca în niște spații tehnice, călugării care se mai rugau”.

Purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei din Constanța și-a schimbat declarația în aceeși zi în care Direcția de Cultură din localitate a cercetat în arhivă și a descoperit că nu a avizat nicio lucrare de construire a unei mansarde pentru Palatul Arhiepiscopal. O asemenea rezoluție era obligatorie pentru că imobilul este unul de patrimoniu, construit în 1923. Magdalena Tiță, directorul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Constanța: „Nouă nu ne-a fost solicitat niciodată vreun aviz pentru această clădire. Nu avem planuri ale construcției, nu deținem așa ceva. Știm doar că este un pod. De exemplu, podul acela ar fi trebuit amenajat, clădirea fiind monument, atunci trebuia solicitat și de la noi o hârtie”. Pe de altă parte, dacă zona care a ars era doar un pod, acolo nu puteau locui călugării, spun arhitecții. Andrei Chivu, arhitect: „Podul la o construcție nu este nimic altceva decât un șifonier mai mare desupra unei încăperi, nu este un spațiu locuibil”. City-managerul Primăriei din Constanța care răspunde de direcția de urbanism, a transmis că a cerut să fie făcute verificări, pentru a se stabili dacă instituția a emis vreo autorizație de construire care să vizeze Palatul Arhiepiscopiei. Un astfel de document ar fi trebuit să aibă la bază un aviz de la Ministerul Culturii, care nu există. Potrivit legii, lucrările fără autorizație la imobilele de patrimoniu sunt fapt penală. În cazul incendiului care a distrus o parte din Palatul Arhiepiscopiei din Constanța, cercetările se fac de poliție, într-un dosar de distrugere din culpă.