Iarnă atipică, în România. Panică printre fermieri. Pământul ar putea fi imposibil de lucrat la primăvară

În multe regiuni, nu a nins deloc și pământul este uscat, în loc să fie acoperit de un strat protector de zăpadă. Culturile de toamnă sunt expuse înghețului, iar cele de primăvară, cum ar fi cartoful, nu vor putea fi însămânțate.

În localitatea Lungulețu din Dâmbovița, cunoscută pentru culturile de cartof, nu a nins deloc iarna aceasta, iar câmpurile, care în alți ani erau acoperite cu zăpadă, sunt uscate.

Dacă nu va primi puțină apă, pământul va fi imposibil de lucrat în primăvară, iar fermierii se tem că nu vor putea să însămânțeze.

Gheorghe Popescu, fermier: „O să fie foarte greu să se prindă planta dacă nu ai umiditate în sol. Cartoful, pe care noi îl băgăm la erovizat și vine la niște vinișoare, alea nu au de ce să se lege și se întârzie perioada de recoltat”.

Citește și

Orașul secat de ape după cea mai gravă secetă din istorie. Cât de gravă este situația

Din cauza secetei, suferă și culturile de grâu și rapiță.

Samson Popescu, fermier din Timișoara: „În ianuarie, precipitațiile au fost aproape de zero. Culturile de toamnă au răsărit ceva mai târziu”.

Mircea Costinaș, fermier din Brașov: „La ora aceasta, cam 30 la sută din suprafața de rapiță este degerată”.

În unele părți din țară, culturile au degerat pentru că nu au fost acoperite cu un strat de zăpadă care să le protejeze.

Stația meteo Ghimbav din Brașov, de pildă, nu a mai înregistrat precipitații de o lună.

Mihaela Cerednicenco, stația meteorologică Ghimbav, Brașov: „Nu avem ce măsura. Nu am avut deloc strat de zăpadă iarna aceasta și, ca atare, nici precipitații. Este foarte neobișnuit, mai ales că este o zonă de munte unde stratul de zăpadă era prezent în fiecare iarnă”.

În opinia unor specialiști, lipsa precipitațiilor sub formă de zăpadă ar putea determina și secarea bazinelor subterane de apă.

Zone extinse din Transilvania, Banat, Dobroge, Crișana și Muntenia se confruntă deja cu o seceta puternică.

Carmen Moisa, meteorolog: „Ne confruntăm cu un deficit de precipitații. De exemplu, în luna octombrie, când trebuia să avem în jur de 50 de litri pe mp, cam toată zona de câmpie a beneficiat doar de 10-15 litri pe mp. Același de deficit de precipitații s-a menținut și în luna noiembrie, au fost cantități cam la jumătate decât ar fi trebuit să fie, de asemena în decembrie am înregistrat precipitații deficitare și se observă că și în luna ianuarie ne confruntăm cu același deficit”.

Meterologii avertizează că efectele secetei vor fi severe dacă nu va ninge în următoarele săptămâni.