Noua lege a cooperativelor. Țăranii sunt scutiți de plata unor impozite și pot accesa bani din fonduri UE
Your browser doesn't support HTML5 video.
Practic, grija fiscalizării și a autorizării sanitare a produselor va rămâne în grija cooperativelor, iar fermierii vor face doar ce știu ei mai bine: să lucreze pământul. Modificarea vine în contextul în care oricum, anul trecut, mărfurile românești au fost cele mai căutate. Cei care coordonează o cooperativă au o altă putere de negociere cu lanțurile de magazine. În plus, știu cum să conducă o afacere. Se ocupă de marketing, contabilitate, promovare și predictibilitate.
Irinel Crăciun este inginer agronom în cadrul unui cooperative agricole din Colibași, Giurgiu, iar treaba lui este să se asigure că fiecare membru are un plan al culturilor clar definit.
Irinel Crăciun, inginer agronom: ”Dorim ca 365 de zile pe an să avem producție permanentă. Este important, în primul rând, să nu avem la un moment dat supraproducție. Având supraproducție nu vom reuși să avem vânzările atât de mari încât să degrevăm producătorii de toată marfa pe care o au. Consumatorul tot atâtea legume mănâncă într-o anumită perioadă din an.”
Bogdan Ilie, membrul unei cooperative: ”Eu știu de anul ăsta ce voi cultiva la anul și pot să îmi fac și eu un estimat al culturii, un preț stabilit per produs. Aceeași suprafață o cultivam și înainte și o cultiv și acum, în momentul de față. Undeva cu 50% în plus vând acum.”
Noua lege a cooperativei va ușura asocierea micilor producători, care de multe ori vindeau în fața porții și se plângeau că marfa lor nu intră în marile magazine. Până acum, țăranul român putea să își vândă legal marfa din gospodărie doar dacă era înregistrat la Registrul Comerțului și se autoriza sanitar-veterinar, ceea ce îi descuraja pe mulți să se asocieze.
Acum, tot ce trebuie să facă țăranii este să se înscrie la primărie pentru a primi atestatul de gospodărie. Pe baza lui, cooperativa îi va elibera un carnet de comercializare.
Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii: ”Cooperativa are un rol clar definit: de a prelua în condiții de siguranță alimentară toate produsele din gospodăria țărănească, de a le verifica din punct de vedere sanitar-veterinar și de a le comercializa printr-un circuit fiscal autorizat. Țăranul român știe să producă. Nu știe să bată la ușile autorităților, să își scoată mormane de hârtii pentru ca, într-un final, să poată să își vândă marfa.”
George Cățean, membrul unei cooperative agricole: ”Nu mai este atât de ușor ca cei care se ascund în spatele producătorilor agricoli și să beneficieze de această etichetă sau de această haină. Știu multe persoane care sunt prezente în piețele agroalimentare, dar de fapt nu sunt producători.”
Pe lângă faptul că își pot vinde marfa mult mai ușor și fără bătăi de cap, țăranii care aleg să se asocieze sunt scutiți și de la plata anumitor impozite: impozitul pe venit, cel pe suprafețe și cel pe clădiri, depozite, acolo unde sunt. În plus, ei pot accesa și bani, fie din programe naționale sau fonduri europene.