“Degeaba plantăm acoperișuri verzi pe blocuri. Poluarea e în Capitală, dar soluția e în Ilfov” | INTERVIU

Poluarea din București este strâns legată de ceea ce se întâmplă în Ilfov, unde se află pădurile care acționează ca un “aparat natural de aer condiționat al orașului”. Ele formează așa- numita Centură Verde a Capitalei, și are nevoie urgentă de protecție și refacere, spune Alex Găvan, fondatorul platformei civice Împreună Pentru Centura Verde.

Alex Găvan, cunoscut alpinist de performanță și conservaționist, a fost invitatul lui Ciprian Stănescu, în emisiunea PRO VERDE, difuzată pe știrileprotv.ro, protv.ro și VOYO.

Alex Găvan: Provocarea este că am ajuns să fim una dintre cele mai poluate capitale din Europa. Mereu suntem în top trei. (…) În același timp, am fost condamnați de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru calitatea proastă a aerului din București și din alte orașe. (…) Spațiul verde pe cap de locuitor (în Capitală) e undeva la 7-9 mp, în loc de 25, cât este media în UE.

“Ne extirpăm singuri plămânul verde al orașului. Numai anul trecut, în Ilfov s-au tăiat aproape 600.000 de arbori”

Alex Găvan: (…) Noi ne tăiem plămânul verde al Bucureștiului, îl “extirpăm”, dacă vrei, ne anulăm aparatul natural de aer condiționat al orașului, care este, de fapt pădurile din jurul Bucureștiului.

Imaginează-ți că în ultimii 10 ani, din aceste păduri s-au tăiat anual echivalentul a 45000 de camioane de lemne. Numai anul trecut, din aceste păduri s-au extras - doar legal -undeva la 587.000 de arbori.

Asta înseamnă peste jumătate de milion de arbori. Și cifra asta ar putea să nu ne spună nimic, dacă nu o punem puțin în context. Imaginează-ți că Ilfovul, județul care înconjoară Bucureștiul, are o suprafață forestieră de 16%. Asta îl duce în zona județelor cu deficit de vegetație forestieră. Ca să iasă din categorisirea asta, ar trebui să aibă minim 30%.

Și cu toate aceastea, spune Alex Glăvan, în momentul de față, Bucureștiu nu are nicun plan antipoluare aprobat la nivelul Primăriei Capitalei. “El a fost atât de «bine» făcut, încât a fost contestat în instanță și anulat. Și în momentul de față, nu există. Bate vântul la capitolul ăsta.”

De ce pădurile din Ilfov sunt vitale pentru București

Ciprian Stănescu: Ca să pun întrebarea "avocatului diavolului" – dar ce ne interesează pe noi, cei din București, ce se întâmplă cu Ilfov?

Alex Găvan: Este foarte simplu. Pădurile acestea, care pe de o parte sunt o barieră reală împotriva deșertificării care vine dinspre Câmpia Română spre București, funcționează în același timp și ca un mare burete. În perioadele ploioase atrage apa (...), și în perioadele secetoase începe ușor-ușor să o elibereze.

Pădurile reduc extremele termice, stochează carbonul, toate acele particule în suspensie (rezultate din poluare – n.r.) sunt absorbite de către pădure. Nu mai vorbim, bineînțeles, de valoarea ei pentru biodiversitate, pentru sănătatea oamenilor, recreere, sport, educație și așa mai departe.

Ciprian Stănescu: E un fel de scut…

Alex Găvan: Exact, un fel de scut. Imaginează-ți că doar acum câțiva ani, în Mogoșoaia au fost primele raționalizări de apă. De obicei noi auzim de asta în Los Angeles, în Cape Town, Africa de Sud, dar uite, ușor-ușor, problema asta cu apa vine și către București.

Și atunci noi trebuie să înțelegem că într-adevăr, centura asta verde de care tot vorbesc eu din 2017 încoace este în Ilfov, dar poluarea este în București. Asta este legătura, că nu mai poți în momentul de față să gândești dezvoltarea orașului fără să ții cont de ceea ce se întâmplă și în Ilfov.

Interviul integral poate fi urmărit în video de mai sus.