Brânza de oaie este tot mai căutată de clienții români. Cât a ajuns să coste un kilogram

Cei care vor să vândă mai multă carne de oaie au adus din import animale care cântaresc până la 100 de kilograme.

O băcănie din Covasna primește zilnic brânză, iaurt și caș de la o fermă de oi de la marginea orașului. Brânza proaspătă de oaie se vinde cu 30 de lei kilogramul.

R: De ce de oaie?

Client: „Fiindcă îmi place mai mult. Lângă slănină merge mai bine!"

Clientă: „E mai bună și mai gustoasă oaia!"

Ca să poată aproviziona constant patru puncte de vânzare, un fermier a ales să crească oi din rasa „Lacaune”, originară din Franța și specializată în producția de lapte.

Citește și

Anchetă pentru corupție la secția de Oncologie a Spitalului Suceava. Șefa secției, reținută, după șpăgi în brânză și miere

Adrian Dancsek, femier: „Când ții 1.000, 2.000 de oi, deja trebuie să te gândesti și la aspectul economic, să îți iasă calculul. Am pornit efectiv copiind sistemul francez. Nu am vrut să fim mai deștepți să inventăm noi roata".

Oile lui dau 300 de litri pe an, de patru ori mai mult decât țurcana românească. Cercetătorii români de la Stațiunea Săcuieni-Bacău au creat și ei o rasă de lapte, prin încrucișarea oilor awassi, din Asia Centrală, cu țigaia noastră. Se numește Rovasi și dă 170 de litri de lapte pe an.

Familia Liteanu din Iași are 300 de exemplare Rovassi. Oamenii spun că profitul le-a crescut considerabil și vor să-și mărească turma.

Casiana Liteanu proprietar de oi: „Plănuiesc cu fratele meu să dezvoltăm această afacere prin modernizare și tehnologizare. Vrem să ne extindem măcar la 1.000 pentru că este o rasă foarte bună".

Oierii care vând în schimb în țările arabe testează rasele de carne. Un fermier a adus animale din rasa Texel, olandeză.

Robert Bartha, fermier: „Nu acumulează grăsime, seu, nu are gust de oaie. Zici că mănânci carne de iepure, struț sau orice altceva".

Un miel Texel ajunge la 55 de kilograme în șase luni, iar un berbec poate cântări 150 de kilograme.