Investiție românească uriașă la baza Kogălniceanu, după ce banii SUA au fost redirecționați către „zidul lui Trump”

Valoarea investiției, care ar urma să fie eșalonată pe de 20 de ani, este estimată la 12,17 miliarde lei, din care lucrările de construcții-montaj au un cost prognozat de aproape 7,4 miliarde lei, prevede un document aprobat astăzi în Guvern, conform Profit.ro.

Sursa citată a anunțat anterior că, în pragul debutului vizitei premierului Viorica Dăncilă în Statele Unite, care a avut loc în perioada 22 - 29 septembrie, și la scurt timp după ce Pentagonul a amânat un proiect de investiții de 22 milioane dolari la baza militară aeriană Kogălniceanu pentru a redirecționa banii către construirea zidului de la granița SUA-Mexic, Guvernul de la București a elaborat un plan masiv de extindere, upgradare și modernizare a facilității pe bani românești, cu costuri totale estimate la echivalentul a peste 1% din PIB-ul României.

Proiectul se leagă și de intenția Guvernului de a achiziționa încă cinci avioane multirol F-16 de la Portugalia, plus suport logistic, instruire, asistență tehnică, modernizare și capabilitate de mentenanță complexă pentru întreaga flotilă F-16 a României de la Statele Unite, achiziție estimată la peste un sfert de miliard de euro plus TVA, bani din fonduri publice.

„Gama de misiuni care este încredințată în prezent unității, respectiv executarea serviciului de Poliție aeriană și Căutare Salvare, precum și utilizarea frecventă a facilităților existente în operațiuni de îmbarcare/debarcare trupe și materiale necesare teatrelor de operații, impun cu necesitate dezvoltarea infrastructurii existente în vederea asigurării condițiilor minimale pentru desfășurarea în siguranță a acelor misiuni.

Citește și

Ministrul Apărării, la baza aeriană Mihail Kogălniceanu: ”Acţiunile Rusiei continuă să fie agresive”

Investiția este oportună având în vedere că în zonă nu mai există alte capacități de profil cu același obiect de activitate și aceleași dimensiuni, cu infrastructură minimală existentă și adaptabilă. Perspectiva dotării forțelor aeriene cu alte tipuri de aeronave, precum și diversificarea gamei de misiuni și exerciții naționale sau cu participare internațională ce urmează a se executa pe și de pe această locație, presupune regândirea și redimensionarea facilităților existente în prezent în zona Mihail Kogălniceanu și aducerea acestora la un nivel de dezvoltare corespunzător", se arată în documentul guvernamental de fundamentare a proiectului de investiție.

Pentru extinderea bazei vor fi necesare achiziții de terenuri aflate în prezent în proprietate privată, costurile acestora fiind incluse în estimarea necesarului total de finanțare.

Proiectul presupune edificarea de construcții cu o suprafață desfășurată de aproape 30 de hectare, drumuri, parcări și platforme în suprafață desfășurată de aproape 300 de hectare, precum și împrejmuiri în lungime de 7,5 hectare. 

Guvernul precizează că documentațiile tehnico-economice pentru realizarea obiectivului de investiții, în toate etapele de elaborare, au nivel de clasificare "Secret de serviciu".

Baza aeriană de la Kogălniceanu este un hub de tranzit pentru trupele SUA și NATO și pentru armamentul și echipamentele acestora. Prin intermediul acesteia a fost adus, iar ulterior retras din România, anul acesta, un sistem de apărare antirachetă de tip Terminal High Altitude Area Defense (THAAD), pe perioada actualizării complexului Aegis Ashore de la Deveselu.

După cum notează Profit.ro, Departamentul pentru Apărare de la Washington a întocmit recent o listă oficială a proiectelor de investiții care vor fi amânate la finanțare, iar fondurile prevăzute pentru acestea, în sumă totală de 3,6 miliarde dolari, urmează să fie realocate pentru zidul de la frontiera mexicană.

Pe această listă figurează și un proiect românesc de aproape 22 de milioane de dolari al armatei americane, de construire a unei platforme de încărcare și descărcare a muniției și explozibililor la baza aeriană militară Mihail Kogălniceanu din județul Constanța.

În martie, Bloomberg a dezvăluit că Administrația de la Washington, la indicațiile Casei Albe, schițează un sistem în baza căruia ar putea cere în viitor ca țări aliate ale SUA, precum Germania, Japonia și, eventual, orice alt stat care găzduiește pe teritoriul său trupe americane, să plătească integral costurile desfășurării acestor trupe, plus o primă de 50% sau chiar mai mult pentru privilegiul de a le avea în țară.