Elevii fug de școlile de la sat și se îngrămădesc în cele de elită. Criticile aduse de UE

Şcolile de elită cu rezultate bune şi profesori bine instruiţi sunt căutate de tot mai mulţi elevi. În timp ce la polul opus, avem unităţi de învăţământ, mai ales în mediul rural, care se golesc. În plus, statul nu investeşte în educaţie: nici în pregătirea profesorilor, nici în construcţia de noi şcoli atrage atenţia Comisia Europeană.

La şcoala din comuna Lungani, Iaşi, învaţă 579 de copii: 88, la grădiniţă, iar restul vin la cursuri în două schimburi. Şi se îngrămădesc în 8 săli de clasă. Gheorghe Enuta, directorul şcolii sat Crucea: "Avem clase peste efectivul permis de lege. În clasele a 4-a sunt 70 de copii în 2 clase, dar din lipsă de spaţiu nu putem altfel." Problema e veche, iar primăria spune că nu are bani să ridice o şcoală mai mare şi nici statul nu se implică. Ionuţ Corobuta, viceprimar comună Lungani: ”Efectivul elevilor este prea mare. Noi vrem ca anul viitor să depunem un proiect pentru ridicarea unui corp aici, care să aibă măcar 5-6 clase." Aceeaşi problemă o întâlnim şi în judeţul Bacău. La şcoală Alexandru Ioan Cuza vin anual sute de copii. Într-o singură clasă învaţa 40 de elevi, deşi limita legală este de 25. Cornelia Iştoc, director adjunct şcoală Al I Cuza: "E adevărat că sunt clase mai numeroase, dar şcoala Alexandru Ioan Cuza este o şcoală de renume, este o şcoală care are rezultate recunoscute, este cu titlul de şcoală europeană de 3 ori la rând şi atunci sunt clase care depăşesc limita permisă de Uniunea Europeană, dar la nivelul şcolii, media este respectată conform cerinţelor".

Iată de ce raportul Comisiei Europene vorbeşte despre un învăţământ românesc aglomerat în care nu se investeşte. Şi specialiştii în educaţie spun că supra-aglomerarea este periculoasă pentru copii. Simona Butnaru, conferenţia universitar doctor la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei: ”Elevii se pot confrunta cu probleme de învăţare, disciplină, relaţionare, emoţionale. Să investim în construirea de şcoli, de la creşe, grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziale, să investim în educaţia cadrelor didactice astfel încât serviciile educaţionale să aibă o calitate echivalentă, între clase şcoli. Ca să nu alergăm după o anumită şcoală sau un anumit profesor ca el garantează calitatea."

Lipsa investiţiilor va aglomera şi mai mult şcolile de elită, iar cele cu rezultate slabe vor rămâne fără copii. Aşa sunt, de exemplu doua scoli din comună Grajduri judeţul Iaşi. Au foarte puţini elevi într-o clasă.

Citește și

Cu puțin timp înainte de Evaluarea Națională, planurile absolvenților sunt date peste cap

Viorel Afroseniei, viceprimar comună Grajduri: "În Cărbunari sunt 2 clase a câte 16 copii. Sperăm să se dezvolte zona şi să se umple şi şcoala."

România este şi ţara cu cele mai mici cheltuieli pentru educaţie din Uniunea Europeană, mai arata Comisia Europeană, care recomandă ţării noastre să facă eforturi suplimentare pentru a include în sistemul de învăţământ şi copiii rromi.