Modifica setarile cookie
Toate categoriile

Povestea lui Andrei Cocoloș, un tânăr care a înființat o cooperativă, să-i unească pe săteni

Your browser doesn't support HTML5 video.

Așezată pe malul Oltului, comuna Cilieni este patria legumicultorilor. Pământul este rodnic, apa e aproape, oamenii sunt harnici, iar locul e împânzit de sere.

Într-un solar proaspăt construit, Andrei Cocoloș trage prima brazdă, asistat de tatăl sau și câțiva săteni.

Andrei are 25 de ani, o licență în agricultură, iar acum studiază la master. A ales să rămână aici, acasă și de un an se ocupă de ferma preluată de la bunici și părinți. A înființat o cooperativă, pentru a-i uni pe săteni, iar acum îi convoacă la ședințe pentru a-i face să înțeleagă că împreună sunt mai puternici.

Andrei: ”În facultate am studiat modele de cooperativă din Danemarca, Belgia, Olanda, care au 200 de ani vechime. Și am zis, dacă fermierii români ar fi uniți, ar putea intra mai ușor pe piață”.

Andrei muncește din zori și până noaptea târziu. Dovadă stau mâinile crăpate. Când nu lucrează pământul, e în fața calculatorului și trimite oferte către marile lanțuri de magazine, unde speră să între cu produsele. Acum e sezonul salatelor.

Citește și
cioban
Povestea lui Ștefan Stănuș, ciobanul modern, student la două facultăți: „De la noi trebuie să vină schimbarea”

Are peste 30.000 de bucăți. Tot ce produce, vinde deocamdată la marginea satului, unde prețurile, din păcate sunt făcute de intermediari.

”Uitați condițiile în care vindem. Ce condiții? Cică suntem la nivelul Uniunii Europene. Nu suntem cu 50 de ani sub nivelul UE. Sunt oameni care nu au plecat din țară și au ales să facă agricultură și uitați cum sunt tratați. ”

Cu fețele posomorate, înfrigurați, agricultorii așteaptă să vină cineva să le cumpere marfa. Asta vrea Andrei să schimbe. Se luptă să-i convingă pe oameni că în cooperativă ar avea mai multă forță, ar fi mai bine organizați, iar produsele lor ar putea să ajungă mai ușor pe rafturile magazinelor. Iar stăruințele sale încep să dea roade. Un hipermarket e interesat de legumele lor.

În sat, toată lumea se ocupă cu agricultura, dar de multe ori n-au cui să vândă marfa.

Localnic: ”Nu s-a căutat și s-a tocat. S-a băgat în pământ. Cam 3-4 tone. Se aduce de afară. Polonia, Macedonia... Și cu cât dai varza? 70 de bani? Dacă o dădeai cu 70 de bani.. Dacă aveam cui să o dau. Că sunt închise piețele.”

Și în câmp, tarlale întregi cu vinete și varză au fost tocate, o imagine care ne arată că noi românii avem încă multe de rezolvat în agricultură.

Încă din primul an de agricultură, trăiește pe propria piele drama agricultorului de la noi. Cu toate că Oltul și Dunărea sunt la aruncătură de băț, apa nu ajunge aici, pentru că sistemul de irigații e distrus. După mult chin, când producția e gata, rămâne cu ea pe câmp, n-are cui să o dea. Andrei a învățat în facultate cum poate să rezove aceste neajunsuri. Tocmai de aceea se chinuie să-i convingă pe oameni să se asocieze.

Andrei: ”Cooperativă n-am făcut-o pentru mine, să câștig eu bani. Eu aș vrea ca toți fermierii să câștige cu adevărat pe cât muncesc. Adică nu să își arunce legumele. Să vândă roșia cu un leu și să ajungă al consumator cu 4 lei.”

El are 20 de hectare de pământ și mai lucrează alte 40 preluate de la săteni. Întreaga familie îi este alături.

Maria Cocoloș. bunica: ”Și el vrea să facă ceva. Noi suntem alături de el. Dar greu, greu, că nu are sprijin așa... Măsuri ale statului, ale Guvernului. Taică-su i-a zis: du-te și ia servici, .. nu vezi că nu reușești să ajungi unde vrei? Și el zice gata, plec, iar se întoarce, îi pare rău...”

Gigi Colocoș, tatăl: ”L-am susținut și noi, dar sută la sută n-am fost de acord. Am zis să aleagă o muncă mai ușoară. În agricultură e foarte greu.”

Anișoara Cocoloș, mama: ”El asta și-a dorit, altceva. L-am lăsat, am zis să nu îl influențăm. De fapt nu l-am influențat pe niciunul. Fata face medicină și el agricultură.” Pasiunea pentru pământ o moștenește de la bunicul Ion, care la aproape 80 de ani cu greu permite cuiva să se urce în tractor în locul lui.

Ion Cocoloș, bunicul: ”I-a plăcut să rămână ici. Îi plăcea să meargă cu mine în câmp. Crește inima în mine când văd că îmi ia locul.”

Cu toate că a fost un an secetos, acum, la sfârșit, când trage linie, iese pe plus. Pentru viitor are multe planuri.

Reporter: Ce vrei să faci aici? Andrei Cocoloș: Depozit. Fabrică de procesare și poate o seră. Reporter: Aici pe locul asta? Andrei Cocoloș: Da. Reporter: Pe fonduri? Andrei Cocoloș: Da. Reporter: Și cât bani să accesezi? Andrei Cocoloș: Cel puțin 1 milion de euro.

Vede potențialul zonei și al agriculturii de la noi. Simte pe propria piele care sunt deoacamdată neajunsurile și problemele din acest domeniu, dar e optimist.

La 25 de ani, Andrei Cocoloș a ales să muncească pământul și să-i ajute pe oamenii din jurul său să trăiască mai bine și e hotărât să le ofere românilor bucate crescute aici, în România.

Andrei Cocoloș: ”Consumați produse românești. La mulți ani România, la mulți ani PRO TV”.

 

Ultimele stiri

Top Citite

Parteneri

Citește mai mult