Raport al Senatului SUA: Rusia atacă democraţiile şi "exportă corupţie în Europa". Rolul României

Galerie foto

Documentul de 206 pagini vorbeşte despre „un asalt necontenit al guvernului lui Vladimir Putin pentru a submina democraţia şi domnia legii în Europa şi SUA. Kremlinul domnului Putin foloseşte un arsenal asimetric care include invazii militare, atacuri cibernetice, dezinformare, sprijin pentru mişcări politice marginale şi transformarea în arme a resurselor de energie, a criminalităţii organizate şi a corupţiei.” Documentul poate fi consultat aici.

Trump, „indiferent” la ameninţarea rusă „Kremlinul s-a prefecţionat în timp în folosirea acestor instrumente iar atacurile s-au intensificat”, scrie în preambul Ben Cardin, liderul minorităţii democrate din Comisia pentru Relaţii Externe. Documentul este extrem de critic la adresa lui Trump, acuzându-l de psaivitate şi de „irosirea unei şanse de a conduce aliaţii şi partenerii Americii în contruirea unui sistem, de securitate colectivă împotriva asaltului global al Kremlinului asupra instituţiilor şi valorilor democratice”. „Niciodată în istoria Americii un preşedinte al SUA nu a fost atât de indiferent la o ameninţare atât de clară la adresa securităţii naţionale”, conchide Cardin.

Senatorii democraţi afirmă că în „democraţiile semi-consolidate” şi „regimurile de tranziţie” de la perfireia Rusiei, Kremlinul are o „influenţă malignă”, slăbind relaţia acestora cu UE şi NATO. Punctele critice ar fi Ungaria şi Bulgaria, unde Rusia „exercită o influenţă semnificativă în politică, afaceri şi sectorul energetic”.

Şi ţările occidentale ar putea fi vizate, de pildă Italia, unde există riscul implicării Kremlinului în alegerile din 2018 prin susţinerea Mişcării 5 Stele, un partid anti-sistem care vrea ridicarea sancţiunilor impuse Rusiei. Iar în Spania, ruşii sunt implicaţi în Catalonia atât prin grupări de criminalitate organizată, cât şi prin susţinerea separatiştilor, în condiţiile în care o Catalonie independentă ar fi „o bază prin care Kremlinul să penetreze în restul Europei, investind în golul creat prin retragerea companiilor spaniole şi eludând astfel sancţiunile”. Pe de altă parte, Emmanuel Macron şi Angela Merkel sunt văzuţi drept „liderii Europei democratice” în lupta împotriva interferenţelor ruse.

Citește și

Rusia amenință cu măsuri militare, din cauza sistemelor antirachetă din România, Polonia și Japonia

Preoţi din România, cooptaţi de Kremlin România nu este menţionată ca o verigă slabă, spre deosebire de statele vecine, dar numele ţării noastre e menţionat în raport. Senatorii americani vorbdesc despre modul în care Kremlinul foloseşte Biserica Ortodoxă Rusă ca instrument, de pildă prin campanii împotriva comunităţilor gay, grupurilor feministe sau paşapoartelor biometrice. „În Bulgaria şi România, Kremlinul se pare că ar fi cooptat preoţi ortodocşi care au condus protestele împotriva exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică”. Ca sursă este citat un articol din Financial Times din iunie 2014 care adună declaraţii ale oficialilor NATO, dar şi ale fostului preşedinte Traian Băsescu.

Încă din 2014, analistul american George Friedman avertiza, la ProTV, asupra rolului cheie al exploatării gazelor de şist în relaţia între ţara noastră şi SUA, în condiţiile în care ar putea asigura independenţa energetică a Europei, devenind o armă geopolitică pentru români. Însă în 2015, gigantul american Chevron a renunţat la proiectul exploatării gazelor de şist în ţara noastră.

Viktor Orban, marele fan al lui Putin Raportul vorbeşte despre relaţiile strânse dintre Moscova, Sofia şi, mai ales, Budapesta. „În UE şi NATO, premierul Orban e probabil cel mai activ susţinător al lui Putin, al stilului acestuia de a conduce şi al viziunii sale despre lume. [...] În lipsa unei opoziţii politice, influenţa malignă a Rusiei se extinde în Ungaria fără ca nimeni să-i reziste”.

În raport se vorbeşte şi despre tentativele Rusiei de implicare în mai multe alegeri din Europa, dar şi despre „platformele de dezinformare” ale Kremlinului, fiind menţionate în primul rând Russia Today şi Sputnik, care ar fi jucat un rol important în influenţarea opiniei publice din SUA, Franţa sau Germania. Se vorbeşte şi despre „trollii” Kremlinului, care „atacă articole sau persoane critice la adresa lui Putin şi a politicilor sale, distribuie teorii ale conspiraţiei şi mesaje pro-Kremlin, atacă opozanţii regimului şi înăbuşe dezbaterile constructive”.

Rusia „exportă corupţie în toată Europa” Kremlinul este acuzat de senatorii democraţi că încurajează formaţiunile extremiste ca Frontul Naţional din Franţa, Jobbik din Ungaria sau Liga Nord din Italia, inclusiv cu sume mari de bani. În acelaşi timp, Moscova ar utiliza ca instrumente şi grupări de criminalitate organizată, astfel că o treime din heroina importată în Europa ar fi adusă de traficanţi ruşi.

În fine, pe lângă politica energetică a Rusiei, folosită ca armă împotriva ţărilor dependente de gazul rusesc, „Kremlinul exportă corupţie economică la periferia sa şi în întreaga Europă”, încercând să submineze UE prin corupţie.

La final, senatorul Ben Cardin le solicită ambasadorilor americani în Europa să îi transmită orice informaţii privind acţiunile Rusiei, fie că e vorba de propaganda Kremlinului, implicare în politica statelor europene sau cazuri de corupţie implicând persoane care au legături cu Rusia.

Raportul a fost redactat fără participarea senatorilor republicani din Comisie iar Trump a reacţionat pe Twitter după publicarea sa, sugerând că e vorba de o „vânătoare de vrăjitoare” împotriva sa. 'Rusia şi lumea râd de prostia la care au ajuns să fie martore. Republicanii ar trebui în sfârşit să preia controlul!”, a postat preşedinte SUA.

Reacţia Kremlinului În replică, Kremlinul a răspuns joi că raportul senatorilor democraţi este dăunător atât pentru relaţiile bilaterale, cât şi pentru Statele Unite. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a negat în mod repetat acuzaţiile formulate de oficiali ai serviciilor de informaţii americane potrivit cărora Moscova intervine în alegeri în alte state, a declarat într-o conferinţă de presă că Rusia respinge orice acuzaţii de amestec şi este dezamăgit să vadă că astfel de acuzaţii sunt formulate în continuare.

"În ceea ce priveşte această campanie (anti-rusească), tot ce putem face este să ne exprimăm regretul şi să repetăm că aceste acuzaţii rămân nefondate', a mai spus Dmitri Peskov, potrivit Agerpres.

Radu Pircă