„Statul degeaba” | Plin de gunoaie, cel mai vechi monument istoric din Capitală este distrus de ploi și de vânt

Campania Știrilor PRO TV „Statul degeaba" se oprește astăzi la Curtea Veche, unde începe povestea Bucurestiului. Dar, în loc să protejeze și să pună în valoare ruinele vechii așezări, angajații primăriei își dau toată silința să ascundă dezastrul de ochii curioșilor cu garduri înalte.

Curtea Veche, cel mai vechi monument din Capitală. Aici a fost reședința domnitorilor. Pe un panou scrie că în acest loc s-a născut practic orașul București. Locul mustește de istorie, o istorie de care primăria Capitalei își bate joc.

Sunt mai bine 600 de ani de când Mircea cel Bătrân a pus temelia acestor locuri, care acum sunt pline de gunoaie, abandonate cu indiferență de autorități. În alte țări, astfel de locuri sunt comoară, ajută la înțelegerea trecutului, aduc bani mulți din turism. De aproape doi ani, vestigiile aflate în proprietatea Primăriei Capitalei sunt abandonate.

Nicușor Dan, primarul Capitalei: „Nici măcar pentru acestă poveste nu avem pârghiile să preluăm cumva această lucrare, măcar să o acoperim dacă nu suntem în stare să o punem în valoare. Nu am detaliile asupra a ce se întâmplă acolo. Dacă vreți, o să revin după ce mă interesez.”

Citește și

Pentru că oricum are prea mulți bugetari inutili, statul înființează și alte firme care-și plătesc angajații să stea degeaba

Statuia lui Vlad Țepeș e înfășurată într-un sac pentru a fi ferită de privirile curioșilor.

În secolul al 13-lea, pe acest loc, a fost vama și garnizoana militară. În secolele 14-15 , domnitorii Țării Românești își stabilesc pe malul Dambovitei reședința temporară, domnitorul Vlad Țepeș întărește garnizoana militară, iar în secolul al 16-lea, locul devine reședință permanentă pentru domnitori. Constantin Brâncoveanu aduce îmbunătățiri palatului.

Sorin Clesiu și Theodor Ignat sunt arheologi și au condus săpăturile aici.

Theodor Ignat, arheolog: „Are marele avantaj de a fi în centrul Bucureștiului, zonă vizitată de cei mai mulți turiști străini, vizitată de cei mai mulți turiști români. Potențialul e uriaș.”

Curtea Veche a fost scoasă la lumină în anii 70 și transformată în muzeu în aer liber. În 2015, pentru că exista riscul ca zidurile să se surpe, spațiul a fost închis și în 2017, în timpul primarului Gabriela Firea, a intrat într-un amplu proces de restaurare. Cam așa trebuia să iasă lucrarea finală, cu spații culturale și multă sticlă. Preț final - 33 de milioane de lei. Trebuia să fie gata în mai puțin de trei ani, înainte de alegerile din 2020, așa că lucrările au început în grabă, fără toate avizle necesare.

Theodor Ignat, arheolog: „Proiectul era pe trei ani. În primul rând, că nu au prevăzut cercetarea arheologică. Voiau să îl facă și să fie gata într-un mandat. Cam așa ceva.”

Lucrările au fost încredințate Companei Municipale Consolidări, înființată de primarul Firea și condusă de Ioan Moater.

Ioan Moater, director la Compania Municipală Consolidări: „Încercăm, intervenim. În măsura posibilităților. Gândiți-vă că nouă nu ne mai dă nimeni măcar o pungă de plastic ca să putem, să mai cârpim alea pe acolo. În situația asta suntem. Nu avem un leu să cumpăram o pungă.”

În timpul săpăturilor, arheologii au descoperit urmele unei așezări vechi de mai bine de 1.500 de ani. Constructorii au realizat că au nevoie de un nou proiect pentru a continua lucrările și de noi avize de la Ministerul Culturii, multă birocrație. Lucrările s-au blocat, iar la alegerile din 2020, după doi ani de muncă și șase milioane de lei cheltuite, stadiul lucrărilor era de doar 5 la sută. Și așa au rămas pentru că noul primar, Nicușor Dan, a început o luptă cu toate companiile înființate de Gabriela Firea, printre care și cea pentru Consolidări, care lucra în Curtea Veche. Echipa a solicitat un interviu fostului primar al Capitalei. A fost refuzată. Paznicul și câțiva dintre inginerii companiei ridică neputincioși din umeri.

Sorin Cleșiu, arheolog: „Degradările se accentuează. E mai rău acum, în lipsa unor lucrări de restaurare. Scopul ăsta era. Restaurarea documentului.”

Arheologii au tot trimis primăriei sesizări prin care au semnalat că spațiul abandonat, de o valoare neprețuită, se dăramă. Primăria n-a avut însă, nicio reacție.

Curtea Veche este în administarea Direcției Investiții din Primăria Capitalei. Echipa a solicitat să discute cu cineva din acest departament pentru a se lămuri. Ni s-a transmis că în fișa postului funcționarilor publici nu este stipulată și întâlnirea cu presa. Așa că, au fost refuzați. La fel și în cazul „city managerului” acestui oraș. Pe nimeni nu interesează.

Toate artefactele descoperite în Curtea Veche sunt înșirate într-un fost atelier care se dărâmă peste ele.

În acest colț peste care plouă, sunt ascunse obiecte vechi de peste 1400 de ani. În afară de arheologi, nimeni din rândul autorităților nu e interesat de Curtea Veche, ținută sub lacăt, sub cerul liber în bătaia ploilor. Turiștii vin, se uită peste gard și pleacă. Primăria Capitalei, o instituție cu peste șapte mii de angajați, cu buget de sute milioane de euro nu e în stare să apere și pună în valoare locul în care s-a scris istoria Bucurestiului, care așa cum arată acum, rămâne o dovadă despre cât suntem de interesați de trecutul și rădăcinile noastre.