"Vreau să le mănânc ficații!" Primarii din Mangalia și Hârșova acuză echipa ”România, te iubesc” că face reportaje la comandă

Galerie foto

Apoi facem o oprire în Hârșova. "Vreau să le mănânc ficații!" Așa vorbește primarul despre noi, după ce l-am întrebat detalii despre cele 17 contracte date fără licitație și intrate între timp în vizorul DNA. Nu vrea să spună câți bani a achitat până acum firmelor câștigătoare.

Cristian Radu, primarul municipiului Mangalia:

“- Știu de unde vine, știu exact absolut toată filiera…

-Ce filieră?

-Nu contează, vedeți că filmăm tot ce filmați și dumneavoastră și asumați-vă că, în cazul în care nu veți fi imparțial, va vom acționa pe dumneavoastră personal în judecată, pe nimeni altcineva. Știm exact ce se întâmplă în an electoral…

- Dar despre ce filieră este vorba?

Citește și

Stațiunea unde turiștii înoată în apă toxică, contaminată cu fecale. Reacția autorităților

- Nu contează. ProTV-ul nu este imparțial.

- De ce?

- Totul este pe bani!”

L-ați ascultat pe Cristian Radu, primarul Mangaliei, membru PNL. Este a doua oară când ne vedem. Consilierii spun că e supărat pe noi după ce la prima întâlnire l-am întrebat de avere.

Mai precis, de zecile de hectare de teren și proprietăți din Constanța, Năvodari, Limanu sau Eforie, moștenite de la soacră. În timp ce averea lui e subiect tabu, despre cea a adversarilor politici vorbește fără reținere.

Potrivit lui Cristian Radu, familia fostului primar Nicola Iorguș a intrat în posesia a zeci de hectare de teren în pădurea Comorova din Neptun.

Fostul primar spune că în proprietățile sale nu-i vorba de pădure, ci de terenuri agricole. În actele primăriei, familia să apare cu cel puțin 40 de hectare, fostul primar susține că are doar 6.

Revenim la Cristian Radu. Printre moșteniri se află și vila de pe malul lacului Siutghiol în care locuiește. După ce a ajuns primar, firma care a proiectat casa a început să câștige contracte în Mangalia prin atribuire directă.

Suntem cu viceprimarul "La Steaguri", pe faleza din Neptun. A fost reabilitată pe fonduri europene și este unul dintre proiectele cu care primăria se mândrește. Proprietarii își lasă mașinile pe unde au chef, zeci de dale din granit s-au desprins sau sunt sparte, iar gunoiul dă pe dinafară.

Viceprimar:

“- Fântânile funcționează?

- Fântânile se pare că a fost o problemă de proiectare, pentru că de anul trecut s-au colmatat din cauza nisipiului care vine.”

Proiectantul este firma de arhitectură care a făcut și casa primaruluiui.

Ca un amănunt, la ordinul primarului, am fost urmăriți și filmați în timpul interviurilor. Continuăm plimbarea pe faleză. Îi semnalăm vicelui că principalul drum de acces spre plajă e într-o stare jalnică.

Un consilier ne sugerează să filmăm și ceva frumos, cum ar fi lebedele de pe lac. Îi facem pe plac. Nu mergem fix în locul indicat, ci câteva zeci de metri mai încolo. Vânzătorii ambulanți și-au ridicat corturi și întind rufele prin locurile pe unde ar trebui să se plimbe turișți. Multă mizerie, boscheți și mobilier stradal neîngrijit.

Viceprimar:

“- Ziceți dumneavoastră…

- Ce să va spun, că nu și-au făcut treaba?

- Dați o notă, un calificativ, un ce doriți, că mai devreme ne-ți pus să filmăm lebedele.

- Este funcțional. Atât pot să spun ca și calificativ, nu pot să mă laud nici cu curățenia, nici cu iarba tunsă, nici cu nimic…

- E un contract pe care îl plătiți, nu vă face cineva un…

- Cu siguranță o să le pară rău, asta e!”

Mai facem câțiva pași și lucrurile încep să miroasă urat… la propriu. Dăm peste un morman de fecale. Proiectul de reabilitare a falezei nu a inclus și WC-uri publice. Cei de la primărie își opresc filmarea.

Viceprimar:

“-Aici e dezastru, este dezastru și nu-mi dau seama de ce…

- De ce nu le curățați? E focar de infecție asta, e efectiv focar de infecție ce aveți aici.

- Pe marginea lacului e dezastru, corturi, rufe întinse la uscat, dezastru, dezastru.

- Dacă aș fi mers la biroul la dumneavoastră și v-aș fi spus că aveți fecale în mijlocul stațiunii și un focar de infecție, m-ați fi crezut?

- Nu cred că v-aș fi crezut.

- Stăm aici până le ridicați.”

Salubrizarea, toaletarea spațiilor verzi, amendarea celor care ocupă abuziv spațiul public, toate sunt servicii plătite din taxele și impozitele cetățenilor. Multe au în spate contracte de milioane de euro între primărie și firme private.

În 2013, Primăria Mangalia licitează, pentru un singur an, serviciul de saluburizare al muncipiului. Câștigă firma Polaris, care asigură salubrizarea și în Municipiul Constanța. Radu Mazăre a fost condamnat la 9 ani de închisoare pentru că ar fi primit 7 milione de euro mită de la Polaris ca să le prelungească contractul cu 26 de ani și să majoreze nejustificat tarifele. DNA a calculat un prejudiciu de peste 200 de milioane de lei adus primăriei Constanța. Decizia nu este definitivă.

Revenim în Mangalia. În baza contractului din 2013, încheiat pe un singur an, Polaris se ocupă și astăzi de salubrizarea orașului. Un serviciu cu o miză de zeci, chiar sute de milioane.

Toată lumea se face că plouă. Mergem pe firul documentelor. Pe 21 octombrie 2013, la mai puțin de 2 luni de la atribuirea contractului, primarul își da seama că orașul are nevoie de ghene moderne. Inițiază o hotărâre de consiliu local pentru realizarea unor platforme subterane.

Cristian Radu, pentru Mangalia TV: “Este un proiect extrem de important, am ținut foarte tare la acest proiect, având un contract cu dumnealor. Era necesară o asemenea investiție.”

Ghenele au costat 2,2 milioane de lei și au fost plătite de Polaris. La schimb, firma a primit, potrivit articolulului 2 al hotărârii, prelungirea contractului de un an cu încă 17. Fără Licitație!

Cristian Radu, pentru Mangalia TV: “Din cele 80 de ghene, 40 până la sfârșitul verii, anul următor 20 și în 2 ani de zile încă 20. Vreau să va asigur din capul locului că bugetul Primăriei Mangalia nu a fost implicat în proiectul acesta.”

În realitate, au fost finalizate 40 de ghene. Nu 80. Iar bugetul primăriei este "implicat" și astăzi. Polaris a încasat până acum de la primărie, pentru salubrizare, o suma de 10 ori mai mare decât cea investită în ghene.

La această sumă se adaugă taxa de gunoi plătită de locuitorii orașului și de firme. Anul acesta primăria a dat o hotărâre prin care-i obligă pe toți locuitorii să încheie contracte de salubrizare.

Viceprimar:

“-Cetățeanul ar putea să se ducă la altă firmă, dacă ar dori, sau e cumva captiv?

-Este captiv, așa funcționează serviciul de salubrizare delegat.”

Leonard Tănase este consilier local din partea ALDE. În 2012 l-a ajutat pe Cristian Radu să ajungă primar. Acum este în Opoziție. Este unul dintre consilierii care a votat pentru instalarea ghenelor și prelungirea contractului.

Leonard Tănase, consilier local ALDE: “Primăria a scos salubrizarea pe un an, ulterior mi-am dat seama de ce pe un an. Au pus pe un an de zile ca să nu se prezinte multe firme la licitație. După care, prin Hotărâre de Consiliu, i s-a prelungit contractul pe 17 ani. Cu o poveste foarte frumoasă în Consiliul Local, dom’ne, ei se angajează să facă niște ghene… Ulterior, am înțeles că procedura e complet ilegală, că nu se poate face așa ceva.”

Viceprimarul face trimitere la un articol din legea serviciilor publice și spune că totul este legal.

Dragoș Angelescu, viceprimar Mangalia: “Păi este posibil, pentru că mai devreme v-am explicat chestia asta, potrivit articol 32, alin. 3 din legea 51 republicată…”

Mergem pe firul documentelor să căutăm articolul 32. Într-o Ordonanță de Urgență din 2008, articolul permitea prelungirea contractului cu maximum jumătate din durata inițială. În cazul Mangaliei prelungirea ar fi însemnat jumătate de an, nu 17 ani.

Doar că, în 2011, Ordonanța ajunge în Parlament și e modificată în Comisia de Industrie printr-un amendament neasumat cu nume și prenume. Intrăm în arhiva video și căutăm ședința în care urmau să fie introduse amendamentele. Cristian Boureanu este președinte de ședința.

Dezbaterea la nivel de raportori nu este înregistrată video și nu lasă în urmă stenograme. Acolo s-a introdus amendamentul. A dispărut limita de jumătate din durata inițială a contractului și a fost înlocuită cu posibilitatea de a prelungi contractul până la 40 de ani dacă primăria solicită firmei de salubrizare investiții suplimentare. Cum ar fi ghenele. Două săptămâni mai târziu legea intră din nou la vot în comisie, condusă de această dată de deputatul PSD Iulian Iancu. După mai bine de o oră se ajunge la legea serviciilor publice.

Iulian Iancu, deputat PSD: “Suntem la punctul cu cea mai mare solicitare și tensiune. Eu lipsesc numai un minut, ministerul aveți cuvântul, într-un minut sunt înapoi.”

Iulian Iancu nu se mai întoarce în sală. Articolul 32 nu este adus în discuție. La un moment dat, un parlamentar le sugerează subtil celor din sală să treacă odată la vot.

Domnul este deputatul PSD de Constanța Eduard Stelian Martin. Este același Eduard Stelian Martin care deține firma Polaris. În 2011, deputatul Martin vota legi de care afaceristul Martin beneficia 2 ani mai târziu.

Cristian Radu, primar Mangalia: “În România sunt 3.000 de localități. Eu știu că emisiunea are o tentă politică și este plătită. Dăm la o parte și oricum o să tăiați la montaj. Ați luat și celelelate 2.999 să vedeți ce se întâmplă? Văd că sunteți foarte bine documentat pe Mangalia.”

Plecăm din Mangalia și trecem de la un oraș condus de PNL în cealălalt capăt al județului într-o localitate cu primar de la ALDE.

Bine ați venit în Hârșova. Aici primăria are 17 contracte în vizorul DNA, un spital orășenesc care riscă să piardă finanțarea de la Casa Națională de Sănătate și două proiecte pe fonduri europene care bat pasul pe loc de ani de zile. Iar la sfârșitul acestui calup veți afla cum a fost aprobată extinderea unei școli cu 1.000 de euro pe metrul pătrat.

Viorel Ionescu, primarul orașului Hârșova:

“-Este foarte ușor să stăm în spatele unei camere de luat vederi și să aruncăm niște acuze, că autoritățile sunt incompetente. Vorbiți vă rog frumos și că poate mass media e plătită și nu mai face reportaje profesionale.

- Vă referiți la noi?

- Nu știu, am spus mass media.

- Am înțeles. Aveți vreo dovadă de vreun reporter care a venit la dumneavoastră și care a fost plătit?

- Nu, este părerea mea personală.”

Viorel Ionescu este primarul orașului. E supărat pe noi pentru că am fi tendențioși și dezinformăm. Am venit să-l întrebăm de ce nu sunt gata investițiile promise cu ani în urmă.

Și-a pus consilierul personal să ne filmeze în timp ce noi îl filmăm pe el.

Viorel Ionescu, primarul orașului Hârșova:

“-La stadion nu lucrează nimeni. Nici la heliport.

- Păi întrebăm constructorul…

- Păi asta spun, nu sunt muncitori pe șantier deloc.

-Și acum dvs iar ați venit să întrebați de ce nu sunt muncitori pe șantier, sau dom’ne când este termenul de finalizare…

- Păi astăzi este zi lucrătoare ar trebui să lucreze, nu-i nimeni acolo.

- Pentru că trebuie să vină un geotehnician acolo, ca urmare a măsurătorilor s-a constatat un anumit strat. Acuma, când s-a săpat, s-a ajuns la o adâncime unde mai trebuie luat 30 cm.

- Păi n-ar fi trebuit să facă studiul geotehnic înainte, să știe? Nu asta e rolul studiului geotehnic? Vă întreb, nu știu.

- Da, nici eu nu știu, puneți așa că nu știe primarul, haideți să mergem mai departe.”

Au trecut doi ani și jumătate de când primarul a anunțat reabilitarea unui monument istoric - 3 milioane și jumătate de euro, modernizarea unui stadion de oină - 1 milion și jumătate de lei și… un heliport. Iată stadiul lucrărilor în august 2019. Stadionul e în stadiu de șantier părăsit. Așa arată Școală Veche, care trebuie trasnformata în muzeu. Cât despre heliport, când am fost noi, era la stadiul de groapă.

Reabilitarea Școlii Vechi presupune, pe lângă salvarea clădirii, asfaltarea a 10 străzi și achiziția a 20 de biciclete cu care să plimbe turiștii. În primăvară am arătat că în loc să se apuce de clădire și străzi, primăria a început cu bicicletele.

Regulile europene nu-l lasă să le dea în folosință până nu termină restul investititiilor. După difuzarea reportajului din primăvară, Viorel Ionescu a dat un interviu în presă locală. În el a invocat incendiul de la Colectiv, pentru întârzierile proiectului din Hârșova.

Viorel Ionescu, primarul orașului Hârșova: “Aceste mici întârzieri au fost datorate modificărilor legislative pe partea de securitate la incendiu. Ca urmare a evenimentului nefericit din cazul Colectiv.”

Am luat legătură cu proiectantul.

Reprezentant EUROTON: “Mie mi s-a solicitat să schimb traseele. Schimbând traseele, n-are nicio treabă cu Colectivul.”

Hârșova este partener în proiect cu o comună din Bulgaria. Vecinii și-au terminat muzeul și toate celelate investiții. Le-au mai rămas de cumpărat doar bicicletele. La noi..

Viorel Ionescu, primarul orașului Hârșova:

“-Asta este școala pe care prin emisiunea dvs. ați blamat-o. Și acum stăm la dispoziția dumneavoastră cu întrebările.

-De ce nu ați început lucrările? Când ne-am văzut data trecută, ne-ați spus că o să le începeți vara asta?

- Da, s-a terminat vara?!”

S-a terminat și vara, lucrările n-au început.

Ajungem și la heliport.

Viorel Ionescu, primarul orașului Hârșova: “S-a făcut un studiu, s-au făcut niște lucrări după care, în urma ploilor torențiale, știți codul portocaliu, se vede că este ud. Filmați vă rog frumos aici să vedeți materialul…”

Fix când să se apuce în sfârșit de treabă, ploile au dat totul peste cap. Ce nu spune primarul este că inițial heliportul a fost atribuit anul trecut unei alte firme: Hercinic. Aceasta îi aparține preotului Mădălin Iscru din Tulcea. Tot el a fost acționar și la firma Siluan Proiect. Cele două firme au primit prin atribuire directă 17 contracte de la primăria Hârșova. Studii de fezabilitate, proiecte tehnice sau execuții pentru asfaltare, canalizare, școli sau piețe agroalimentare. Toate sunt acum în vizorul DNA.

Pe 9 iunie 2017, în doar două minute, Primăria Hârșova a dat șase contracte firmei Siluan Proiect. Trei studii de fezabilitate și trei proiecte tehnice pentru reabilitarea unor unități de învățământ. Două săptămâni mai târziu Siluan Proiect primește și execuția celor trei școli. Toate au fost atribuite înainte de finalizarea proiectelor tehnice din care ar fi trebuit să rezulte prețul corect al execuției.

Deși vorbim de trei obiective diferite, toate contractele au aceeași valoare, fix cât să se încadreze sub pragul de 441.000 de lei care permite atribuirea lucrărilor fără licitație. După atribuire, valoarea contractelor a fost majorată prin hotărâri de consiliu local initiatie de Viorel Ionescu. Contractele au sărit de la 400.000 la cinci, șase, chiar șapte sute de mii de lei. Iar pe lângă banii din PNDL, primăria a mai pus la bătaie pentru firmele preotului și câteva sute de mii din fondurile proprii, adică din taxele și impozitele hârșovenilor.

Luăm Școala din Port. O hotărâre din 2017 a Consiliului Local majorează valorea investiției la 630.000 de lei plus TVA. Potrivit hotărârii, suprafața desfășurată a lucrărilor este de 150 de metri pătrați. Adică modernizarea școlii a fost aprobată la aproape 1.000 de euro metrul pătrat. Un preț la care se fac blocuri de lux în centrul Bucurestului. Atenție! Siluan nu a ridicat școala de la zero. A făcut doar o anexă și o cămară pentru centrala termică.

Primăria a refuzat să ne precizeze câți bani a achitat efectiv către firmele lui Mădălin Iscru. În doi ani și jumătate, firmele preotului au primit, prin atribuire directă, peste 340 de contracte în toată țara. Unul la 3 zile. O mare parte sunt de la primarii din Constanța și Tulcea. Totul a ieșit la iveală în urma unei anchete a jurnalistului Alex Nedea de la Recorder.ro. Unul dintre primari a și recunoscut că atribuirile se făceau cu dedicație.

Potrivit Recorder.ro, firmele preotului Mădălin Iscru umflau facturi și făceau lucrări de slabă calitate. Timp de câteva luni Mădălin Iscru a fost în același timp consilier la Ministerul Dezvoltării, care gestiona PNDL și acționar la Hercinic, care primea contracte finanțate prin PNDL. Mădălin Iscru slujește într-un sat sărac din Tulcea. Are una dintre cele mai mari case și mașini de zeci de mii de euro luate pe firmă. Nu a dorit să ne ofere un punct de vedere.

Viorel Ionescu ne-a plimbat și ne-a filmat prin tot orașul cu promisiunea că la final ne va da toate informațiile despre contractele vizate de DNA. În realitate, totul a fost un exercițiu de imagine.

Primăria susține că a renunțat la cele 3 contracte cu Hercinic, nu de frica DNA, ci pentru că așa au considerat de cuviință. Cât despre cele 14 contracte cu Siluan, subalternii îl sfătuiesc pe Viorel Ionescu să nu sufle o vorbă.

Îi lăsăm primarului ultimul cuvânt. Un fragment din discuția cu o colegă, în timp ce ne ținea pe hol.

Viorel Ionescu, primarul orașului Hârșova: “Cea mai tare chestie pe care am putut eu să o trăiesc a fost să vină ProTV-ul să mă filmeze și eu, la rândul meu, să-i filmez pe ei. Ăsta sunt domnișoară…”

Constanța este un județ cu un potențial uriaș. Cu infrastructură, industrie, turism și agricultură. De ani de zile merge înainte, dar cu frâna de mână trasă. Bogăția acumulată în acest colț de țară a venit la pachet cu multă corupție, contracte cu dedicație și afaceriști care au preferat să tragă tunuri în loc să construiască sustenabil. Mulți dintre politicienii din conducerea județului au fost mai preocupați de propriul buzunar sau de interesele de partid și d-abia apoi de bună starea celor care i-au ales