Marea ”familie” a Biroului de Turism pentru Tineret. Cum este condus BTT de rude și prieteni ai ministrului Gabriela Firea

Galerie foto

12 sunt azi la administrații locale, care nu fac nimic cu ele, alte 12 sunt la fundații, care se străduiesc să le țină pe linia de plutire.

Nici BTT-ul - Biroul de Turism pentru Tineret - nu o duce mai bine. Raportează pierderi constant deși, cu investiții, ar putea să repună pe harta turismului românesc ceea ce, odată, adăpostea energia unei întregi generații.

Valoarea terenurilor deținute de BTT valorează peste 40 de milioane de lei

Valoarea terenurilor deținute de BTT este de peste 40 de milioane de lei, din care 30 de milioane valorează doar cele de la malul mării. Lor li se adaugă construcții, acțiuni la diverse societăți și bunuri în valoare de încă 12 milioane de lei.

În Capitală, Tineretul Comunist deținea mai multe baze de agrement.

Cea de la Buftea a fost vândută fostului deputat PDL, Cantaragiu Bogdan, un apropiat de-al lui Vasile Blaga. Tot el a cumpărat de la BTT și Vila Viforul de la Pârâul Rece, din lotul tranzacțiilor ilegale parafate de Vâclea.

Un obiectiv istoric, restaurantul Calul Bălan, a rămas în proprietatea BTT, dar fost concesionat familiei fostului primar al comunei Buftea. Baza Turistică Băneasa a fost parte a unor tranzacții cel puțin interesante. În 91, BTT participa cu această bază la înființarea unei firme cu profil medical.

Prin multiple schimbări de acționariat îl găsim în poveste și pe omul de afaceri Ioan Niculae. Complexul Străulești a fost vândut în anii 2000 cu 55.000 de dolari, iar Herăstrău s-a vândut cu aproape 300.000 de dolari.

Azi, BTT mai are în administrare baza de agrement Tei, care este o ruină. Aici exista pe vremuri un bufet, o baracă, o clădire și un chioșc circular din beton. Așa arată imaginea incompetenței celor care au avut pe mână acest patrimoniu, și și-au bătut joc de el.

Carmen Drăghici, care reprezintă Fundația pentru Tineret Constanța, susține că BTT putea să-și recupereze bunurile imediat după condamnarea lui Vâclea, dar nu a vrut.

Carmen Drăghici, președintele Fundației pentru Tineret Constanța: „BTT putea să intre imediat în posesie”.

Întrebarea e ce-ar fi făcut cu toate aceste bunuri, pentru că multe imobile rămase în proprietatea statului sunt în prag de colaps.

Marea ”familie” de la BTT și legăturile cu Gabriela Firea

Am făcut solicitare scrisă, dar conducerea a refuzat să ne ofere un interviu. BTT SA este o companie aflată în subordinea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, condus de Gabriela Firea. Institutia deține peste 80% dintre acțiuni și controlul asupra BTT.

Directorul Biroului este Alexandru Susai, fost director al Companiei de Iluminat Public și cel care conduce organizația de Tineret PSD.

El a fost numit de un consiliu de administrație, condus chiar de nașul său, secretar executiv al PSD București, care conduce și Societatea de Transport Voluntari. Soția lui este secretar general în Ministerul condus de Firea.

Din poza de familie nu lipsește Ligia Gheorghe, consilieră și prietena ministrului Familiei, care este și ea membră în consiliul de Administrație al BTT. Până anul trecut, un loc în acest for l-a ocupat și nașa de cununie a Gabrielei Firea, cea care a condus Compania Municipală de Consolidări.

De asemenea, Mihai Toader, fost primar al Sectorului 2 și fratele deputatei PSD, Rodica Nassar, e unul dintre cei care participă la luarea deciziilor în privința BTT. Din marea familie face parte și George Ciubotaru, consilier personal al ministrului Familiei.

Toți au fost numiți de Firea, cu mandate provizorii, pe care le-a tot prelungit din iulie anul trecut, deși legea o obligă să facă selecția în 45 de zile de la vacantarea postului și să aducă oameni cu experiență juridică și de management.

I-am cerut ministrului un interviu, dar a refuzat să ni-l acorde, așa că am căutat-o la Senat.

Ligia Gheorghe, consilier al Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse: „Nu e un refuz al doamnei de a vorbi cu PRO TV-ul”.

Până la urmă a fost, desigur, pentru că nu ne-a acordat interviul. Am fi vrut să o întrebăm când aduce oameni pregătiți să conducă o instituție cu un uriaș potențial în locul rudelor și prietenilor.

Ligia Gheorghe e unul dintre ei și încasează lunar 2.600 de lei, deși ar fi trebuit să ocupe acest post în consiliul de administrație, în urma unui proces riguros de selecție.

După această întâlnire, departamentul de comunicare ne-a trimis o informare din care aflăm că BTT are pe rol 50 de litigii pentru întregirea patrimoniului. N-am aflat, însă când se va organiza selecția celor ce conduc BTT pe bază de concurs și competențe.

În câteva procese, Fundația de la Constanța e intervenientă, pentru că președinta susține că patrimoniul BTT ar trebui să treacă, de fapt, la fundații.

Admite că și organizația pe care o conduce se descurcă greu cu banii, iar activitățile pentru tineri se fac atunci când se poate, iar un hotel e greu de administrat, dar dacă Fundația nu-l primește, măcar să se întoarcă la stat.

În România mai funcționează azi doar 26 de fundații pentru tineret

De altfel, la nivelul întregii țări mai funcționează azi 26 de fundații pentru tineret. În prezent, din cele 28 de clădiri, 12 sunt în proprietatea unor administrații locale, alte 12 sunt ale Fundatiilor, iar patru se află în proprietatea altor persoane.

În zece dintre ele se desfășoară azi activități destinate tinerilor. De-a lungul anilor, ANAF-ul a exacutat unele fundații pentru neplata taxelor. Așa au ajuns proprietăți importante la privați sau în administarea autorităților locale, care le-au lăsat nefuncționale.

La Călărași, Fundația va fi executată de Primărie, care a câștigat în instanță fiind acuzată că, timp de opt ani, a furat curent dintr-un contuar al Primăriei. Așa că, vor rămâne fără clubul în care se distrau tinerii înainte de Revoluție.

Parcul Dumbrava este proprietatea municipiului Călărași, iar din cele 3,6 hectare, două treimi sunt ale Fundației Pentru Tineret care, în comunism, avea aici baze sportive. În 2007, conducerea de atunci a decis concesionarea a 8.000 de metri pătrați pentru construirea unui sat de vacanță. Pe parelele de 150 de metri pătrați, chiriașii trebuiau să construiască mici case de agrement. În schimb, fără autorizație, aici au apărut peste noapte vile în toată regula.

Fundația are conturile blocate din cauza datoriilor și funcționează la limită cu sumele obținute din chirii. Cei care și-au construit case aici plătesc 130 de lei pe lună chirie. Ceva bani mai intră din terenurile de tenis și bazin.

Mariana Ene, președinta Fundației pentru Tineret Călărași: „Atât cât să ne asigurăm. La terenurile de tenis, undeva la 5.000 de lei”.

Azi, sunt nevoiți să achite primăriei peste un milion de lei, după ce au pierdut procesul prin care erau acuzați că, timp de doi ani, s-au alimentat cu curent dintr-un contoar al Primăriei. Cea care conduce fundația vrea să recupereze banii de la chiriași, pe care i-a notificat să plătească 15.000 de lei pentru cei opt ani în care n-au achitat nicio factură.

Marius Dulce, primarul Municipiul Călărași: „Îi vom executa”.

Casa Științei de la Râmnicu Vâlcea, un talou dezolant

La Râmnicu Vâlcea, Fundația a preluat Casa Științei, o clădire cu nouă niveluri, care e o ruină. În interior există un hotel administrat de Fundație. La etaj sunt diverse firme, care au închiriat. Întregul tablou e dezolant. De câteva luni, președinte e un tânăr de 18 ani. Ne este ghid prin uriașa clădire cu arhitectură comunistă. La ultimele etaje sunt camerele de cazare. Mai jos, o școală de șoferi, care plătește chirie și un club de judo. Ceva bani mai vin și de la firma care administrează bazinul de înot.

Discoteca au pierdut-o în procesul cu ANAF-ul și acum e operată de un privat. Pe vremuri, aici, era forfotă mare. Erau ateliere, cluburi, fiecare etaj era însuflețit de cei ce veneau aici să învește și să socializeze. Ne vorbește despre asta o angajată, care a prins și vremea de glorie a acestei clădiri.

Noul președinte speră să atragă finanțări așa cum au făcut cei de la Fundația din Timișoara. Mihai Vîlcea este cel care a salvat de la desființare organizația din vestul țării și, mai mult, a pus-o pe harta internațională a cluburilor de tineret din întreaga lume.

Vîlcea conduce azi Fundația Națională pentru Tineret și încearcă să găsească soluții pentru toate filialele județene. La Ramnicu Vâlcea a mers cu voluntarii și a amenajat un spațiu, unde vor găzdui activități pentru tinerii refugiați ucrainieni, pentru că au prins o axă de finanțare. În câteva zile au spălat și curățat amfiteatrul, au refăcut birourile și au zugravit și amenajat un spațiu ce fusese distrus de un incendiu.

Sunt și fundații care administrează clădiri uriașe în care nu se întâmplă mai nimic. La Craiova, o clădire uriașă este administrată de un președinte, care deschide din când în când ușa pentru câte un eveniment. Ultimul a avut loc anul trecut.

Președintele face managementul celor șapte contracte de chirii pe care le are semnate. Privite obiectiv, aceste fundații au mari probleme financiare. Un deputat a inițiat o lege, care propune trecerea întregului patrimoniu la autoritățile locale, dar asta ar putea declanșa un nou val de interes în zona imobiliară.

O lege din 2002 prevedea că aceste Fundații ar trebui conduse de un comitet format din cinci persoane, trei numite de Autoritatea Județeană și două de Fundație. Prevederea n-a fost niciodată aplicată pentru că legea nu are nici azi regulament de aplicare. George Faraoanu a condus o organizație pentru tineri și este unul dintre cei care au pus întrebări legat de acest patrimoniu.

Politizarea acestor Fundații poate însemna, însă și declinul lor având în vedere că patrimoniul administrat de stat este o ruină. La Eforie zace în mizerie o clădire pe malul mării, care aparține Ministerului Sportului. Același minister, care ține închisă și abandonată o clădire istorică, în centrul Bucureștiului. Cea mai bună soluție e un bun management, iar exemplul Fundației Județene de la Timișoara este relevant. Când Mihai Vîlcea a preluat conducerea, organizația era la un pas să fie executată silit. A cerut reeșalonarea datoriilor și apoi s-a apucat să caute finanțări. Sute de mii de euro a atras în Timișoara prin programe pentru tineri.

Azi, Fundația este printre cele 11 din Europa acreditate de Consiliul Europei, iar finanțările vin ușor acolo unde există viziune. Noi i-am vizitat în mijlocul unei conferințe, care adunase 200 de tineri din țară și străinătate, iar parte a discuțiilor au vizat și soarta acestor fundații județene.

Bogdan Crișan, președintele Fundației pentru Tineret Timișoara: „Avem finanțări pentru voluntari străini”.

De la Timișoara poate porni reformarea unui sector ignorat până acum de autorități. Tinerii au nevoie de aceste case în care se simt auziți, înțeleși, în care să socializeze și să învețe. Aceste locuri sunt ale lor, lăsate moștenire de părinții și bunicii, care au plătit pentru ridicarea lor, iar autoritățile și politicienii trebuie să-i asculte și, mai ales, să-și ia gândul de la afacerile care se pot face cu terenurile și clădirile, și să învestească timp scriind proiecte și legi, care să ajute o generație care vrea să se facă auzită.