Modifica setarile cookie
Toate categoriile

România, țara europeană cu toaleta în fundul curții și apele otrăvite cu deversări urât mirositoare

Your browser doesn't support HTML5 video.

GUVERNARE URÂT MIROSITOARE I. Timp de 30 de ani guvernele României n-au reușit să lege la canalizare mai mult de 10% din întinderea localităților de la țară.

Au ignorat și ignoră nu numai lipsa de igienă de la suprafață, dar și poluarea sistematică a apelor, a pânzei freatice și a solului. Nu au reușit, așa că riscăm procedura de infringement. 

Avem, în schimb, scandal în preajma lacurilor României, acolo unde se nasc conflicte spontane, pe fondul unor deversări dubioase.

De ani de zile, Institutul Național de Statistică anunță, sec, faptul că aproape 50% dintre cetățenii acestei țări nu sunt branșați la rețele de canalizare – adică, oficial, aproape 9 milioane de români trăiesc cu WC-ul în curte, rupți de lumea civilizată.

Asta deși România și-a asumat, prin memorandum, în fața Uniunii Europene, că până la 31 decembrie 2018 va racorda la canal toate localitățile cu peste 2.000 de locuitori. Din acest an, riscăm infringementul pentru că nu am atins ținta și poluăm apele și solul.

Citește și
RTI canalizare
Bun venit în Evul Mediu! Orașul în care urina și fecalele “izvorăsc” din subsolul blocurilor

Dacă în mediul urban rata de acoperire a orașelor cu rețea de canalizare e de 87%, în mediul rural e jale: doar 8% din zonele locuite la sate și comune beneficiază de o rețea de canalizare. Nici măcar o zecime nu am reușit să acoperim, prin investiții, în condițiile în care, la țară, oamenii își iau mașină de spălat rufe sau vase, dar își fac pensiuni și unități de producție moderne, în preajma apelor.

Autoritățile dau undă verde contructiilor și apoi îi lasă pe cetățeni să se războiască între ei, pe fondul unor deversări dubioase.

Bine ați venit în România, toaletă din curtea Europei! Bine v-am găsit în țara în care incompetența miroase tare urat: poluăm apele de suprafață și din pânză freatică, dar infestăm și solul și, într-un final, aerul care ne ajunge în plămâni și în organism.

Dolhasca are canalizare doar la primărie, două școli și un post de poliție

E ora prânzului la marginea orășelului Dolhasca, în județul Suceava, unde doi angajați ai primăriei muncesc de zor la un bazin de colectare pentru dejecțiile menajere.

Dolhasca are 10.000 de locuitori și o întindere de 110 km pătrați, în care intră și 7 sate. În scriptele autorităților, orășelul are doar 1,8 kilometri de canalizare, prin centrul localităiîi. E vorba de o rețea moștenită din anii ‘70, și la ea sunt branșate primăria, câteva zeci de locuințe de la șoseaua principala, o gara, o sala de festivități, un liceu plus două școli și un post de poliție. Toate dejecțiile de la aceste unități sunt adunate în bazinul de la periferie, unde angajații primăriei tocmai au reparat un motor de pompare, improvizat. Îl amorsează manual, ca acum 50 de ani, cu dejecții din bazinul plin. Începe deversarea.

Pompa trimite toată mizeria pe o conductă, direct în râul Șomuz, care tranzitează localitatea. Nici vorbă de vreo epurare, tot ce iese din instituțiile localității și din gospodării e livrat la jet puternic, direct în albia răului. Viceprimarul și oamenii săi declară cu seninătate că asta se întâmplă de 2 ori pe zi - vărsare direct în Șomuz și de aici, mai departe în Siret, râu care alimentează cu apă de băut câteva localități din aval.

Primarul de la Dolhasca declară că pentru aceste evacuări de dejecții zilnice are acordul celor de la Apele Române, iar așa -zisa stație, care numai de epurare nu este, are acord de mediu, înnoit anual de autoritățile de la județ. Orașul plătește lunar penalități, pentru că poluează, așa că din biroul edilului, totul pare în regulă.

Decebal Isachi, primar Dolhasca: "Ne impune costuri în sensul că plătim penalități celor de la ABA Siret pentru apele uzate deversate, penalități care ne costă enorm de mult din buget, deci va dați seama că este o problemă."

Autorizarea vine la pachet cu măsuri, în esență promisiuni ale edililor că vor face investiții. Primarul Dolhascăi se laudă cu un proiect, prins la comun cu alte 7 localități din județ, dar se scuză că abia când toate primăriile vor avea documentația, vor putea intră pe un program guvernamental, de finanțare.

Decebal Isachi, primar Dolhasca: "Este vorba de 10 milioane de euro alocată pentru Dolhasca, estiamată la 15 km de rețea de canalizare și o stație de epurare, asta urmând investiții prin operator, sperăm că în aprilie să îndeplinim termenul de predare pentru acest proiect și să obținem finanțarea."

Autorizația de deversare vine taman de la Administrația Bazinală Siret, cu sediul la Bacău.

Director tehnic A.B.A. Siret: "Asta e canalizarea orașului. Mda… Aveau termen de conformare 2018, pentru canalizare și epurare."

Au autorizație de gospodărire a apelor, valabilă până în 22 octombrie 2019, pe un an de zile, au un program de măsuri, încă din 2016. Din păcate, în momentul de față, nu s-a aprobat finanțarea prin POIM, pe județul Suceava.

E o poluare legală, tolerată lună de lună și orice substanță aruncată la canalizare, merge direct la râu. Contractul cu Apele Române închide practic și gura comisarilor Gărzii de Mediu, care nici nu se mai sinchisesc să vadă, la fața locului, cât de gravă e contaminarea. I-am arătat totuși filmarea șefului Gărzii de Mediu de la Iași, unde am ajuns pentru alte situațîi similare.

Șeful Gărzii de Mediu Iași: "Dacă nu trece prin stația de epurare este ilegală deversarea!...Eu am spus, din punct de vedere legal."

Alt județ, aceeași poveste

Despre o poluare asemănătoare vorbesc inspectorii de Ape și la Comănești, în Bacău, acolo unde primăria orașului are o stație foarte veche, energofagă și cu echipamente cu termenul expirat, la care s-au făcut mici imbunatariri. Și aici epurarea apelor menajere se face de mântuială, cât timp treaptă biologică, necesară epurării apei, e că și inexistentă, după cum recunosc și reprezentanțîi primăriei.

În fața echipei de filmare e pus în funcțiune un agregat ieșit demult din perioada de funcționare. Un aerator se strică la nici 5 minute de la pornire. Cu toată strădania electricienilor locului, nu mai pornește. În tot acest timp, apele menajere curg direct în râul Trotuș, din vecinătate.

“Am rămas cu utilajele vechi, am rămas fără curent electric pentru că CPL-ul, platforma nu mai există, noi aveam curent de la ei, acum împrumutăm de pe la Eco. Tot timpul se face deversare, dar prin flux. Merge norma, continuu, numai că nu ieșim în parametri.”

Primarul orașului povestește că vrea să modernizeze stația de epurare, dar i se pun bețe în roate. A depus în 2017 un proiect, la Ministerul Dezvoltării, pentru programul PNDL, însă de atunci ar fi tot amânat.

Viorel Miron, primar Comănești: "Am făcut demersuri prin programul PNDL, am depus toate aceste studii, în vederea obținerii, au fost depuse cu numărul 25804 din 7.03.2017, nu ni se da un răspuns. Noi am depus 8 proiecte, la celelalte proiecte am primit răspuns, se aprobă sau nu se aprobă, proiectul pe stație de epurare nici că se aprobă, nici că se respinge."

Primarul e liberal și se declară mâhnit de faptul că alți edili din județ au primit finanțare pentru comune mai mici, fiind de la partidul de guvernământ.

Viorel Miron, primar Comănești: “Foarte interesant, în timp ce nouă nu ne permite să accesăm fonduri pe PNDL, o altă comună de lângă noi, comună Așău, care beneficiază de fonduri POIM I, se aprobă proiect de valoare mare, de 160 de miliarde. Diferența e de culoare politică."

În timp ce la Comănești autoritățile știu și ignoră contaminarea, la Moinești, localitate vecină, s-au alocat fonduri chiar pentru o a două stație de epurare. La nouă investiție nu s-au branșat suficient de mulți cetățeni. Șefa de la Apele Române ne confirmă că orice stație e proiectată la anumiți parametri, adică trebuie să aibă un anumit număr de abonați, pentru a avea debitul scontat și pentru a se realiza filtrarea apelor uzate.

Director tehnic ABA Siret: “Nebranșarea nu duce la incidente în timpul lunii, duce la funcționarea necorespunzătoare permanentă, deci neasigurarea debitului suficient. Ei ne informează, dar avem și analizele noastre, și vedem când o stație nu funcționează și în general știm cam care sunt cauzele. Vedem că au depășit indicatorii, de ce au depășit? Facem o analiză.”

La fel de adevărat este că multe proiecte de canalizare s-au făcut de mântuială, bifate pe hârtie.

Nelu Cantaragiu, primar Ulmu: "În 2010, când am început noi să facem canalizarea, proiectul a fost făcut de fostul primar de prin 2006, era Tăriceanu atunci, a spus de la minister aduceți și voi proiecte, ce aveți? Am dus proiectul, l-am depus, nu am știut câtă rețea, am zis 5 kilometri, am depus proiectul și a venit constructorul, 1 kilometru jumate de rețea."

La Ulmu, în Călărași, actualul primar, vice în mandatul trecut, păstorește o comună în care încă de acum 10 ani a fost construită o stație de epurare și a fost introdusă canalizare pe nici 2 kilometri, prin centru.

Soții Pană locuiesc chiar vis-a-vis de primărie și încă din 2009 sperau să fie branșați.

Ion Pană: "Nu funcționează. A zis cineva că trebuie să fie cam 50 de persoane în comună, că să poată să dea drumul, lumea e bătrână și asta este."

Maria Pană: “Poftiți, poftiți, în casă avem condiții perfecte! Baia funcționează foarte bine. Avem și bideu, și dus și cadă, toate condițiile, și nu avem canalizare."

De acum 10 ani, fiul lor, care locuiește în Germania, le-a modernizat casă, ba chiar și-a mai construit și el un al doilea imobil, cu baie proprie. Sunt proprietăți cu fosă septică, deși le trece pe la poartă conducta de canalizare.

Maria Pană: "E un bazin, se umple repede, dacă bag și mașînă de spălat, depinde pe săptămâna pe luna, și mai vin și copiii, dau și ei drumul la apă că intră în același bazin. Nu mai duceam grijă, că iarnă e foarte greu, că trebuie să îl sun pe băiatul asta și de multe ori nu îi da primarul voie să vină aici, că auzit că e vidanjă primarului de la Făurei."

Stația de epurare e la nici 500 de metri de gospodăria lor. O năpădesc buruienile.

Rareș Năstase: "Clasicul lacăt la poartă, vrem nu vrem, inventăm în România stațiile de epurare pe post de bibelou. Așa cum este și această. Bani investiți de pomană și stațîi care nu au funcționat nici măcar o zi. Nu au epurat nici măcar un metru cub de ape menajere."

E drept că mulți dintre localnici nici nu vor să audă de o eventuală branșare, decât dacă s-ar face pe banii primăriei. Îi costă cel puțîn 2.000 de lei racordarea și apoi trebuie să plătească lunar, câtă apă deversează.

Primar Ulmu: "Și cum vedeți soluția asta rezolvată, să nu avem nici infrigement, și oamenii săraci să se branșeze, deși sunt săraci și au pensii mici. Să le dea guvernul bani mai mulți. Să îi educăm pe oameni să nu mai aibă WC-ul în fundul curții? Nu."

Rețeaua figurează ca fiind realizată în scriptele Institutului de Statistică, dar primarul dezvăluie că a fost amenajată defectuos: nu au fost prevăzute țevile de racord până la gardul fiecărui localnic, așa că Ulmu are practic o conductă subterană, nefuncțională, inutilă, ce duce către o stație de epurare, la fel de inutilă.

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

 

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

 

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Ultimele stiri

Top Citite

Parteneri

Citește mai mult