Praful care împrăștie cancer, la 15 ani de la falimentul Moldomin. "E doar otravă", și pentru români, și pentru sârbi

Dar, cea mai importantă e o poluare repetată cu pulberi cu potenţial cancerigen, un nisip foarte fin, la care erau și sunt expuse comunităţi atât de la noi, dar şi din Serbia - foarte aproape de depozit.

E a treia oară în ultimii opt ani când "România, te iubesc!" tratează subiectul, dar indolența autorităţilor a rămas constantă. "E doar otravă", o anchetă de Cosmin Savu.

Consecinţele închiderii multor ramuri industriale au fost catastrofale pentru comunităţi întregi – atât din punct de vedere economic, social, dar şi al poluării şi impactului asupra sănătăţii românilor. Şi nu doar românii au suferit. La Moldova Nouă, în judeţul Caraş-Severin, o bombă ecologică e pe cale să explodeze şi să pună România, din nou, pe o hartă a ruşinii.

Autorităţile şi-au plasat ani de zile responsabilitatea - de la Ministerul Economiei la Ministerul Mediului. Nimeni nu a vrut să ia nicio decizie, nici acum, de altfel, nu există pic de responsabilitate. Prostie, nesimţire, indolență, totul se transformă în bani. Pentru că vom plăti amenzi, iar amenzile le vom plăti noi, cu toţii.

Citește și

Comoara pierduta a Romaniei, partea 2. Moldomin, al doilea zacamant de cupru din tara, a ajuns santier de fier vechi. "Cand vad ce e acum, imi vine sa plang"

La Moldova Nouă, în urma unor politici economice falimentare, exploatarea de cupru din zonă a fost abandonată. Zeci de hectare de munţi de steril, kilometri întregi de nisip fin, au rămas în părăsire într-un peisaj apocaliptic. În zilele secetoase, vântul ridică în aer nori de praf care afectează în mod direct Moldova Nouă, dar şi pe vecinii noştri sârbi.

Poluarea de la Moldova Nouă are o istorie foarte veche. În momentul în care exploatarea de cupru a murit, Moldominul a intrat în insolvență şi ulterior în faliment, aici a fost o eternă problemă cu acest praf. Sunt 120 de hectare de steril. Praful ăsta care a rezultat din exploatare. Suntem pe direcţia vântului, în momentul în care se porneşte, Veliko Grădişte, prima localitate din Serbia este la nici 7 km. În 2016 am pierdut internaţional la Curtea Europeană de Justiţie, prin care eram obligaţi să rezolvăm problema asta de mediu aici, doar că…povestea continuă.

De mai bine de zece ani, echipa "România, te iubesc" a atras atenţia în mai multe anchete jurnalistice asupra situaţiei complicate de acolo.

Cornel Popovici Sturza conduce Grupul Ecologic de colaborare Nera, care monitorizează de mai bine de 15 ani zona dunăreană a Carașului.

Cornel Popovici Sturza - Grupul Ecologic de colaborare NERA:

„În 2006 a încetat propriu-zis exploatarea de la Moldomin, Moldova Nouă, până atunci suprafaţa fiind o suprafaţă udă, datorită descărcărilor de ape care veneau de la uzina de preparare, vântul nu avea impact major asupra sterilului de pe iaz. Din 2008 însă, suprafaţa s-a uscat şi a început să pună probleme. A fost declanşată o procedură de infringement vizavi de această poluare, care de multe ori este mult mai rebelă…Şi sârbii erau foarte supăraţi că le distrugeau locaţiile turistice. Ei au pe Dunăre ceea ce noi nu putem să spunem că avem pe malul românesc. Au sate de vacanţă.”

Una dintre cele mai afectate localităţi de praful transfrontalier este Veliko Grădişte. În urmă cu câţiva ani am prezentat problemele sârbilor.

Iasmina Petrovic - coordonator proiecte Primăria Veliko Grădişte:

- În perioada turistică, dacă avem vânt tare şi vine poluarea de la Moldomin, şi pleacă turistul. Şi turistul dacă a plecat nu mai vine pentru o problemă ecologică. - Anul trecut cum a fost? - A fost groaznic, mult praf care arată ca şi cum am fi risipit saci de ciment întregi, dar acum, să bat în lemn, e bine, mărturisește proprietarul unei pensiuni.

Cei din Veliko Grădişte au făcut demersuri la fiecare instituţie care credeau că îi va ajuta, fiind supăraţi că angajamentele autorităţilor româneşti rămân fără rezultat.

Dragan Milici - primar Veliko Grădişte:

„Eu nu vreau să folosesc cuvântul "mincinoși”, dar am avut câteva promisiuni din România care nu au fost îndeplinite. Noi am avut chiar şi iniţiative din partea localnicilor care sunt foarte afectaţi să se blocheze Dunărea şi să facem plângeri la Strasbourg pentru că vorbim de pierderi mari în turism"

În 2014, Serbia s-a plâns la Comisia Europeană de situația de pe malul Dunării şi a urmat un proces pe care România l-a pierdut. Horaţiu Radu a fost reprezentantul României la Curtea Europeană de Justiţie.

Răzvan Horaţiu Radu - fost agent guvernamental pentru CJUE

„Prima condamnare la Curtea de Justiţie, un moment destul de trist, pentru că 10 ani am reuşit să ţinem România necondamnată. Comisia nu a mai avut răbdare, în lipsa unei acţiuni concrete din partea noastră, a unei acţiuni concrete care să ducă la finalizarea problemei. Era ministerul Economiei care avea leadul în această zonă şi îmi amintesc că era un director în Ministerul Economiei şi ulterior era consilier de ministru, miniştrii se tot schimbau, însă acest director apărea mereu şi mereu cu o senzaţie de nu se poate.”

Praful afectează viaţa locuitorilor. Institutul Naţional de Sănătate Publică nu a făcut niciodată în ultimii 25 de ani vreun studiu despre impactul poluării asupra sănătăţii românilor din zonă. Nici Direcţia de Sănătate Caraş-Severin. În schimb, au făcut sârbii. A reieșit un cocktail toxic echivalând cu o condamnare la boli incurabile.

Inspector Protecţia Mediului:

„S-au făcut analize. În praful acela, în afară de cupru, ceea ce e normal că vine din mina de cupru, sunt şi metale grele, şi multe dintre ele sunt cancerigene. Acestea sunt analizele: cadmiu, nichel, arsen...Sunt cancerigene"

Şi doctorii de la Centrul de Sănătate din Veliko Grădişte ne-au vorbit despre impactul grav asupra sănătăţii localnicilor.

Medic: „Noi toţi de aici suntem potenţiali pacienţi. În acele zile când suflă vântul o să avem şi acel praf, pluteşte în aer, avem un număr mare de pacienţi la medici cu tuse, iritaţii, cu aparatul respirator afectat. Sunt boli cronice şi acute ale plămânilor. Dar noi avem un număr crescut de cancer pulmonar în ultimii ani" România a fost obligată să găsească rapid o soluţie, dacă nu, ar fi urmat amenzi usturătoare pentru fiecare zi de poluare.

Răzvan Horaţiu Radu - fost agent guvernamental pentru CJUE

„În condiţiile în care tu nu te conformezi ca stat, Comisia vine şi declanşează o nouă acţiune şi-ţi cere despăgubiri, despăgubiri care pot ajunge la câteva milioane de euro.”

Lichidatorul judiciar de la Moldomin nu avea capacitatea de a acoperi costurile de mediu şi, printr-o hotărâre de guvern, s-au alocat de urgenţă bani şi s-a adoptat o soluţie provizorie.

Cornel Popovici Sturza - Grupul Ecologic de colaborare NERA: „O lucrare rapidă, deci care să se termine repede și să spunem Comisei Europene, ne-am rezolvat…”

Soluţia aleasă a fost o instalaţie care să ude halda de steril de 120 de hectare şi să să ţină praful sub control, soluţie contestată de ecologişti.

Cornel Popovici Sturza - Grupul Ecologic de colaborare NERA:

„În toată lumea se stopează prin măsuri fito, prin lucrări vegetative, care în timp consolidează suprafaţa iazului şi sigur că după terminarea lucrării nu ar mai fi fost nevoie de bani nici pentru energie, nu ar mai fi fost nevoie de bani nici pentru întreţinere.”