PNDL ar fi trebuit să aducă secolul 21 în satul românesc. Unde s-au dus banii

Galerie foto

După 10 ani de la lansarea programului, experții care l-au analizat au ajuns la concluzia că a servit firmelor de casă și politicienilor ca să-și fidelizeze primarii. Localnicii au fost nevoiți să se mulțumească cu ce au primit: asfalt peste noroi, rețele de apa și canalizare nefuncționale și școli renovate, dar fară elevi. Parcurgem acum drumuri comunale cosmetizate sub lucrări de proastă calitate pentru care s-au decontat lucrări de milioane de euro.

Liviu Dragnea: ”Eu l-am inventat. Eu și cu Sevil Shhaideh.”

PNDL, program gândit de Liviu Dragnea să scoată țara din noroaie, a înghițit până acum 10 miliarde de euro. Problema nu e programul, ci felul în care au fost cheltuiți banii prin firme de casă.

Citește și

De ce un spital nou din Bacău nu poate avea autorizație la incendiu, iar primăria stă cu aparatură nefolosită în depozite

Pentru primari, PNDL a fost mană cerească. Ministerul Dezvoltării a virat banii, iar verificări ale lucrărilor s-au făcut doar când au existat reclamații. În rest, ce e sub asfaltul gata turnat, e secret îngropat.

Dan Pasat, primarul comunei Bucșani: ”Dacă îi furai de la unul un milion te arestau, dacă tu furai de la stat nu interesa pe nimeni.”

Din cele 10 miliarde de euro alocate celor două programe naționale, șapte au fost decontate până acum. Cea mai mare sumă s-a dus pe asfaltarea drumurilor comunale și județene, adică 40% din buget. În cifre vorbim de trei miliarde de euro. Cei care au organizat licitațiile sunt primarii care s-au trezit pe mână cu bugete uriașe. Pe unii i-am vizitat.

PNDL e un subiect sensibil care închide uși. Le deschidem azi ca să cartografiem un program ce ar fi trebuit să aducă secolul 21 în viețile celor nouă milioane de oameni care trăiesc la țară.

Mai mult de jumătate dintre localitățile din mediul rural nu au canalizare. O treime nu au apă curentă, iar 70% n-au rețea de gaze. 20.000 de kilometri de drumuri județene așteaptă încă asfalt. Alte zeci de mii de drumuri comunale, la fel. Pentru toate aceste probleme a fost lansat PNDL în 2012, considerat a fi programul prin care partidele aflate la guvernare și-au fidelizat primarii.

JUDEȚELE CARE AU PRIMIT CEI MAI MULȚI BANI PRIN PNDL Bihor - 1,5 miliarde Timiș – 1,4 miliarde de lei Suceava-1,4 miliarde Iași - 1,3 miliarde Giurgiu - 1,3 miliarde Olt - 1,3 miliarde Vaslui - 1,3 miliarde Neamț 1,3 miliarde.

Cele mai multe fonduri prin PNDL au ajuns în Bihor, Timiș, Iași, Suceava și Giurgiu. În cel din urmă județ am poposit și noi. Prima oprire: comuna Bucșani. Cinci milioane de euro au intrat în localitate prin PNDL.

Pentru început ne oprim în comuna Bucșani, județul Giurgiu care a decontat de la Ministerul Dezvoltării lucrări în valoare de aproape cinci milioane de euro pentru drumuri, un pod și rețea de apă.

Aproape trei milioane și jumătate de lei au fost îngropate în proiecte începute acum cinci ani și rămase neterminate. Altele, recepționate, fac obiectul unor plângeri penale.

Strada Viilor din satul Uieni s-a îmbrăcat cu asfalt într-o noapte. Un milion și jumătate de lei a costat proiectul, iar mare parte din bani au venit de la Ministerul Dezvoltării.

Conform proiectului, pietrișul de pe drum trebuia să fie primul strat de fundație peste care ar fi trebuit tasat încă un strat de 15 cm de piatră, iar deasupra turnat asfalt de cinci cm. Drumul a fost recepționat în 2016 și s-a stricat în câteva luni. Ne explică un localnic venit de la pădure cu buchete de ghiocei.

Oamenii din comună știu cum stau lucrurile, dar preferă să tacă.

Drumul a fost asfaltat de o firmă care a intrat în incapacitate de plată și a fost preluată de Primăria Sectorului 3, iar azi e în insolvență.

Fonduri guvernamentale de un milion de euro din cele două programe PNDL sunt obiectul unor plângeri penale la Bucșani. Ne oprim pe primul drum: DC 191, care s-a surpat la un an de la predare, în 2018. A costat aproape două milioane de lei, iar controalele Inspectoratului de Stat în Construcții au arătat că din fundație lipseau 28 de centimetri de piatră și balast. Concret, în loc de 35 de cm de material erau doar șapte. Drumul s-a lăsat, iar asfaltul s-a crăpat. O explicație are decanul Facultății Căi Ferate, Drumuri și Poduri, Adrian Burlacu.

Adrian Burlacu, decanul Facultății de Căi Ferate, Drumuri și Poduri: ”Asfaltul se rupe. În principiu, dacă nu sunt alunecări de teren putem vorbi de o anumită problemă de execuție a straturilor de fundație, dar aici greu de generalizat. Sunt informații care ar trebui puse cap la cap și identificat prin expertiza tehnică.”

Din asfalt au sărit bucăți, iar dedesubt se vede piatra.

Inspectorii Curții de Conturi au stabilit că piatra lipsă din tronsoanele verificate înseamnă o pagubă de peste 250.000 de lei și a cerut primarului de la acea vreme să verifice toată lucrarea, dar asta nu s-a întâmplat. Am vrut să aflam de ce s-a plătit o lucrare făcută prost, însă pe scaunul de edil am găsit alt primar decât cel care a încheiat lucrările și care a murit acum doi ani. Cel care conduce acum instituția e Dan Pasat, fost polițist, fost avocat, fost deputat, fost deținut.

Judecători l-au condamnat pentru șantaj și pentru că ar fi amenințat reprezentanții unei firme ca să cesioneze lucrările de aducțiune a apei în comună. A făcut un an și 10 luni de pușcărie, pentru că în închisoare a scris mai multe cărți.

Zis și făcut. De pe scaunul de primar susține că lupta cu corupția și vrea să recupereze de la constructor prejudiciul cauzat comunei.

Dan Pasat, primar comuna Bucșani: ”Avem un cetățean care a muls-o de a făcut-o varză și acum așteptăm eventual să se prescrie.”

Pasat a făcut plângeri penale și cere recuperarea prejudiciului pentru cele două proiecte, lucrate de firmele aceleiași familii, în valoare de un milion de euro. Familia Toma a lucrat mult în Bucșani. Cele două proiecte prin PNDL au fost adjudecate de două firme diferite din portofoliu: PRESCOM, radiată după terminarea drumului azi surpat și Tehnic Conformyti, care a lucrat restul de drumuri și pentru care a încasat peste două milioane de lei, în condițiile în care nu și-a dus contractul la bun sfârșit. A radiat și această firmă înainte să facă șanțurile și podețele care presupun mână de lucru multă și profit mai mic. La doi ani de la turnarea asfaltului, pe drum găsim vegetație.

Fostul viceprimar, Ionel Rizea, care și-a pierdut funcția după ce a fost condamnat pentru înșelăciune a recepționat ambele lucrări. Azi e angajat chiar la firma constructorului, spun oamenii din sat. Acolo ne-am dus și noi să cerem un punct de vedere al patronului.

Cu fostul viceprimar ne dăm întâlnire pe una dintre străzile asfaltate.

Împreună ne-am dus la drumul surpat. Dă vina pe niște inundații din 2018. Nu e clar de ce găsim gropi și în zone unde n-ar fi avut cum să ajungă apa. Susține că nu știe nimic de lucrare, că nu s-a ocupat el, că nici nu era viceprimar pe vremea aceea.

În documente descoperim că fix el a condus comisia de recepție în 2017. Drumul era în garanție când a luat-o la vale.

Drumul acesta apare în raportul Curții de Conturi care acuza patronul că a măsluit carotele săpate în asfalt.

La vizualizarea casetei 1 s-a constatat înlocuirea pământului în casetă cu unul nou de balast și piatră spartă, iar la îndepărtarea acestora s-a constatat că stratul de balast și piatră spartă din casetă nu aveau continuitate cu straturile de sub covorul asfaltic.

Pentru drumul prin care creste iarba fostul vice are explicație.

Paula Herlo, jurnalist Pro TV: ”A crescut buruiana în asfalt, dumneavoastră îmi spuneți că sunt 47 de cm.”

Ionel Rizea, fostul viceprimar al comunei Bucșani: ”A pătruns din lateral.”

Paula Herlo, jurnalist Pro TV: ”Care lateral?” Ionel Rizea, fostul viceprimar al comunei Bucșani: ”Tronsonul ăsta nu e circulat și de-aia a ieșit iarba, că nu e întreținut. Asta să fie explicația.”

Adrian Burlacu, decanul Facultății Căi Ferate, Drumuri și Poduri: ”În primul rând, dacă au ieșit buruieni, deja e fisurat, e clar și atunci asta ne conduce la ideea că ce este sub acea mixtură asfaltică nu corespunde. Buruienile nu cresc în balast sau piatră spartă. În mod normal, dacă structura rutieră a fost în conformitate cu traficul prognozat, nu ar trebui să crească iarba.”

Încă un drum a fost verificat de Inspectoratul de Stat în Construcții, iar angajații au descoperit că stratul de baltă are șapte cm în loc de 15, iar cel de piatră, în unele locuri, avea doi cm, în loc de 15. În plus, din stratul de asfalt lipseau doi cm, deși legea interzice orice abatere în minus.