O familie din Brașov a construit de la zero, cu bani europeni, un grajd modern, computerizat, unde muncesc 4 roboți

Concret, Uniunea ne-a plătit până în prezent fonduri de aproape 40 de miliarde de euro, bani virați și folosiți.

În acest nou episod al seriei ”EU Yes la vot!” vedem o ramură a economiei în care banii europeni au schimbat lucrur și mentalități. Sumele au mers către dotări actuale, fără de care nu se mai poate vorbi în prezent nici de cultivarea ogoarelor, nici de creșterea animalelor.

Cultivarea plantelor sau producția de carne ori lapte în fermele moderne din România au la bază bani europeni. Bani puși la treabă.

La ieșirea din Reghin se află o zonă industrială unde a funcționat, până la revoluție, o fabrică de lapte. Fosta unitate, care deservea întreg orașul, a fost înființată în 1974, dar în perioada post-decembristă a intrat în faliment și apoi în paragină.

Citește și

Cum au transformat radical fondurile europene spitalele rurale. Spitalul Horezu a devenit un exemplu în regiune

În 2021, activitatea a fost repusă pe picioare cu fonduri europene. 5,8 milioane de euro, pe o linie de finanțare pe procesare, care a mărit capacitatea inițială de la câteva sortimente de branzeturi și lactate la peste 60, în prezent.

Nicu Bumb este directorul unității și vorbește despre importanța banilor luați de la Uniune, despre locuri de muncă, piață de desfacere și progres economic, sume importante care se întorc în economia locală și cea națională, prin investiția făcută.

Compania este cu capital românesc și deține 2 fabrici, la Reghin și Ibănești, în comuna aflată la 25 de kilometri de oraș. Mândria firmei este telemeaua de Ibănești, singurul produs cu Denumire de Origine Protejată – D.O.P. – din România.

În țara noastră sunt în total 13 produse protejate la nivel european, dar doar telemeaua din Ibănești a primit certificare DOP, celelalte având doar indicație geografică protejată.

Pentru fabricarea brânzei se folosește o rețetă specială, bazată pe o saramură din localitatea mureșeană Orșova, iar laptele folosit este colectat doar din 3 comune, unde mai bine de 2200 de mici fermieri, livrează zilnic materie primă proaspătă.

Dacă în unitatea de la Reghin se fac cașcaval, urdă, dar și smântână și iaurturi, telemeaua protejată la nivel european se face doar în făbricuța de la Ibănești, cu care patronii au pornit inițial activitatea.

Și aici se desfășoară în prezent un alt proiect cu bani europeni – o linie de procesare nouă, adusă de scurt timp din Grecia. Până și muncitorii care lucrează sunt greci.

În prezent, investiţiile în abatoare, fabrici de lactate şi de hrană pentru animale sunt proiectele care primesc cel mai mare punctaj, la AFIR, adică Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale. În sesiunea din această iarnă au fost depuse 428 de proiecte, de peste 1 milliard de euro, adică o valoare cu peste 500% mai mare decât suma alocată, de 210 milioane de euro, cât au fost puși la bătaie, pentru acest an.

Sesiunea face parte din Planul Național Strategic 2023-2027.

Deși se plâng că ajung cu greu în marile magazine, fermierii români se înghesuie în ultimii ani să depună proiecte de finanțare din bani europeni, pentru puncte de procesare a produselor agricole. Îi sperie birocrația, dar și faptul că este nevoie să aducă 50 la sută, din suma cerută.

Cei mau mulți își iau credite și pun gaj activele firmei.

Mircea Dumitru, de la Bod, este președintele asociației crescătorilor de vite din rasa Bălțata Românească. Ține legătura cu zeci de crescători de la noi, dar afirmă că ghidurile pentru măsurile de finanțare au fost făcute mai mult din birou și mai puțin prin consultarea fermierilor.

Ba mai mult, unele reguli ar fi fost redactate cu dedicație, pentru ca punctajul maxim la atribuire, să fie acordat unor oameni din anturajul autorităților.

Mircea Dumitru, fermier Brasov: ”Niște reguli la care nu pot ajunge toți. Regulile sunt de asa natură că nu sunt pentru toți. Am intalnit baieti au primit finantare nici nu stiau ce suprafata are grajdul și cate animale intră.”

Cei mai mulți își iau credite și pun gaj activele firmei. Conform Eurostat, România se află pe ultimul loc la nivelul Uniunii în privința producției de lapte. Mulți fermieri au renunțat complet sau la o parte dintre animalele deținute în ferme și gospodării.

Cu atât mai mult, banii europeni sunt de mare ajutor într-o activitate care primește concurență serioasă, de la ferme de peste hotare, de unde ajunge mult lapte importat, la preț mai mic decât cel românesc.

La Bod, în județul Brașov, un tânăr și tatăl său au construit, de la zero, cu bani europeni, un grajd modern, computerizat, care reușește să evacueze singur dejecțiile de la vaci, iar la interior are 4 roboți – unul de muls, unul care să dea de mâncare la animale și alți 2 care hrănesc vițeii mici, cu lapte praf, în amestec cu lapte matern. Așa că fiul și tatăl mai au în fermă doar un singur angajat, pentru mentenanță.

Investiția s-a ridicat la peste 1,7 milioane de euro, iar fermierii povestesc că au așteptat 2 ani pentru analiza și aprobarea proiectului cu fonduri europene. Conform cerințelor de finanțare, ei ar fi venit cu o treime din valoarea investiției, așa cum reiese din contract, doar că din moment ce a durat mai bine de 24 de luni să ia primească banii, s-au trezit că trebuie să vină cu un aport financiar mai mare decât plănuiau inițial.

Vestea a venit după ce luaseră un credit mare de la bancă, pentru care au gajat cu terenul și alte active.

Mircea Dumitru, fermier: ”500.000 de euro finantarea noastra si 1.220.000 de la AFIR, 30-70 am prins, dar am ajuns de fapt la 50-50. Vă dau exemplu doar de la curs euro, era mult mai mic cand am depus dosarul, si cand ni s-a aprobat euro era aproape 5 lei. ”

E drept că fondurile europene par inabordabile celor care sunt la început de drum și nu au un părinte sau rude care să aibă deja de ani buni o unitate productivă. Fiecare proiect presupune și o serie se cheltuieli neeligibile, care cad exclusiv în sarcina beneficiarului, și dacă aprobarea documentației durează mult, unii fermieri ar putea colapsa, dacă se bazează doar pe sprijin de la bancă.

Aproape jumătate, adică 44%, din toți banii nerambursabili primiți de țara noastră, de la Uniunea Europeană, în ultimii 17 ani, au mers la agricultură. Uniunea a plătit României fonduri europene de aproape 40 de miliarde de euro. Per total, în toate domeniile, România a absorbit fonduri europene de 90,8 miliarde de euro, dar a și plătit la bugetul Uniunii Europene peste 29 de miliarde de euro.

Rezultă un plus net de peste 61 miliarde EURO, care au modernizat practic țara, atât la stat cât și la privat.

Octavian Radu, fermier: ”Fondurile sunt ca un măr frumos acolo în copaci, dar trebuie sa iti puna cineva scara sa le iei, te invata cum sa le accesezi, nu e usor. Dar dupa ce le-ai luat poate să fie bine și funcționează, da.”

Mai apare un stres după implementarea proiectului. Investiția intră la monitorizare timp de 5 ani și nu trebuie schimbată, afectată deloc, altfel Uniunea poate cere toți banii dați înapoi.

În Ialomița, fermierii se plâng că o nouă șosea care va lega Galațiul de Călărași le va distruge unele conducte subterane, de tubulatură pentru irigații, făcute cu bani europeni. E o afectare parțială a unei invesiții care nu trebuie nici un centimetru deranjată, spun oamenii.

În alte cazuri, apar costuri noi din apariția unor cerințe noi de la autorități locale. Sunt costuri neeligibile, neacoperite prin fondurile structurale, din moment ce fermierul, practic, va modifica proiectul din mers.

Așa că fermierii pot fi descurajați, mai ales dacă la mijloc e vorba de sume mari. Un bărbat spune că a avut noroc de un consultant bun, care s-a ținut de capul lui, pentru a putea lua fonduri de jumătate de milion de euro, cu care să își poată cumpăra un tractor modern, cu semănătoare și remorcă. Abia după ce le-a văzut pe teren a răsuflat ușurat.

Fermier: ”La inceput mi se părea foarte foarte greu. Tatăl meu a pornit cu 2 vaci, câteva oi, ferma mica, acum e diferenta uriașă, am ajus la 100 de animale.”

Din cele 40 de miliarde luate în 17 ani, în agricultură, peste 22 de miliarde sunt plăți directe către fermieri, sub formă de subvenții pentru terenuri și animale.

Restul de 18 miliarde sunt bani acordați prin proiecte de investiții, în procesare, aparatură, zootehnie, pomicultură și irigații.

În agricultură, rata de insucces este cea mai mică, față de alte ramuri ale economiei, gradul de absorbție fiind de 80%.