Firmele care fac bani frumoși din deșeuri periculoase, pe sănătatea oamenilor și animalelor

Într-un ocean de gunoi, în care România se afundă tot mai mult, reziduurile periculoase sunt aria care încununează capodopera. Avem industrii noi, așezate peste cele vechi și ponosite, și toate produc o serie de deșeuri, care nu pot fi aruncate laolaltă cu restul gunoiului produs la nivel național. Firme, jucători denumiți generic transportatori, intermediari, depozitari și valorificatori, fac bani frumoși din afacerea cu resturile periculoase. Iau toate avizele și își asumă condiții și măsuri foarte restrictive, pentru a putea depozita substanțe inflamabile, toxice, corozive sau medicale, în preajma zonelor locuite, a unor ferme zootehnice sau pe lângă râuri și perimetre inundabile. Cum arată, însă, lucrurile pe teren, în zonele atât de bine apărate pe hârtie, vedem în materialul care urmează. O anchetă de Rareș Năstase.

Cum ajung deșeurile periculoase să afecteze semnificativ oamenii și mediul înconjurător

Avem o țară cu multe industrii în transformare și toate sunt generatoare de deșeuri, cele mai multe dintre ele fiind catalogate de legislația europeană și românească drept deșeuri periculoase. De la vopseluri și diluanți, la diverși solvenți și compuși rezultați din procesele de fabricație, ori de la cenușă și diverse prafuri, până la cianuri sau chiar reziduuri medicale, toate intră într-o categorie specială a deșeurilor. Pot afecta semnificativ viața umană și sănătatea mediului înconjurător, dacă nu sunt gestionate cum trebuie.

E un domeniu care la noi miroase urât și la propriu, și la figurat. Problemele ies la iveală doar atunci când au loc incidente. Inflamabile, explozive, iritante sau toxice, în țara noastră au mai câștigat o proprietate – devin invizibile pentru autorități.

Conform statisticilor, în România se produc, anual, în jur de 700.000 de tone de astfel de deșeuri periculoase. În domeniu activează peste 100 de agenți economici, la nivel național, adică firme care se ocupă cu transportul, depozitarea, tratarea, incinerarea și eliminarea lor.

Suntem pe Cheile Râșnoavei, în județul Brașov. La periferia orașului Râșnov, pe locul unor foste grajduri ale unei ferme zootehnice, care a funcționat înainte de 89, se găsește în prezent un centru care depozitează deșeuri periculoase. De pe site-ul firmei aflăm că are în portofoliu în jur de o mie de firme din toată țara, de la care colectează și a colectat, iar de la Garda de Mediu am aflat că societatea deține autorizații pentru acest loc, dar și pentru alte două amplasamente, încă unul tot la Râșnov, dar și un altul în comuna Șercaia din același județ.

Dar activitatea de la acest punct de stocare a deșeurilor periculoase face obiectul unui dosar penal, după ce, în 2020, în plină pandemie, opt vaci au murit suspect lângă amplasament. În vecinătatea centrului de colectare se află o stână, unde se cresc oi, capre și vaci, iar în august, acum trei ani, toate cele opt animale care treceau pe drumul de lângă centru, au căzut secerate la pământ. Fermierul cu paguba și oamenii lui povestesc cum s-a întâmplat.

Iosif Florescu, fermier: „Una a căzut acolo, după mărăcinele ăla, două acolo și cinci aici, una peste alta. Nici împușcate nu mureau așa. Cinci minute a durat până au murit vacile. Cum au băut, cum au murit. Au căzut aici. Se vedea cum a trecut și a ars iarba soluția aia, ce o fi fost”.

Rareș Năstase: A, deci se vedea acolo?

Iosif Florescu, fermier: „Da. Era albă așa, ziceai că e lapte”.

Rareș Năsase: Și s-a scurs aici.

Iosif Florescu, fermier: „A spalat-o ploaia și a venit...”.

Proprietarul stânei își amintește că imediat la fața locului, au venit toate autoritățile, în frunte cu poliția. În prezența lor ar fi tăiat pe burtă animalele, pentru ca cei de la Direcția Sanitar Veterinară să poată lua probe din stomacul bovinelor, care apoi au fost incinerate.

Iosif Florescu, fermier: „Când le-am tăiat la burtă, a venit DSV-ul. Se făcuseră ca bronzul înăuntru. Pe stomac era ca bronzul, zici ca ai dat cu bronz pe ele. Era ceva foarte activ de le-a omorât așa de repede”.

Rareș Năsase: Ei au luat ceva probe din stomac?

Iosif Florescu, fermier: „Da. Eu știu că au luat analize. Eu am tot așteptat că se rezolvă. Să fie dreptate”.

Omul se miră cum de nici până azi ancheta n-a scos niciun vinovat pentru incident, și suspectează că se pune prosopul pe țambal în acest caz. Animalele au fost găsite de doi turiști, soț și soție, care erau în drumeție cu bicicletele, în zonă.

Turistă: „Am văzut cum se zbăteau și efectiv una două au murit acolo, de față cu noi. Pe mine m-a șocat în momentul acela. Ca și declarație a fost acolo poliția locală, din ce-mi aduc eu aminte”.

Rareș Năstase: Aici, curs de apă. Dincolo, alt fir curgător. Acolo este balta de unde proprietarul spune că vacile au băut. Ulterior, la scurt timp, toate ar fi murit.

Fermierul povestește că, imediat ce poliția și autoritățile au ajuns la locul incidentului, directorul societății comerciale a luat rapid legătura cu el.

Iosif Florescu, fermier: „A zis că îmi plătește animalele, că patru erau ale mele și patru de la oameni. Eu le-am plătit oamenilor paguba și apoi eu am crezut că ne înțelegem, dar ulterior n-a mai zis nimic”.

Oierul are spațiile cu furaje gard în gard cu amplasamentul cu deșeuri și vede zilnic că aici sunt aduse diverse substanțe, care sunt așezate peste tot prin curte și prin fostele grajduri. Ne arată că depozitul s-ar afla în pantă, fapt care ar favoriza, la fiecare ploaie mai serioasă, eventuale scurgeri și infiltrații în terenurile vecine. Din imaginile surprinse de la înălțime se vede că, în zona aflată pe latura către drumul unde au fost găsite animalele moarte, se adună apă, periodic. L-am întrebat despre situație pe administratorul companiei care stochează deșeuri periculoase. În acte, firma e deținută de soția sa. Au fost prezenți ambii la discuții, și au cerut să filmeze și ei toată întâlnirea cu echipa de televiziune.

Antonio Năstase, administratorul firmei: „Nu este problema noastră. Nu a existat intoxicație”.

Rareș Năstase: Vecinul dumneavoastră declara că, inițial, ați spus că îi plătiți animalele.

Antonio Năstase, administratorul firmei: „Nu e adevărat. El poate declara ce vrea”.

L-am contactat pe fostul director al Direcției Sanitar Veterinare Brașov. S-a pensionat, nu mai conduce ANSVSA-ul județean, dar își amintește foarte bine incidentul. Declară că a fost personal la fața locului, la momentul de acum trei ani, iar probele prelevate de la animale și din apa bălților de pe drum au fost trimise la laboratorul central din București.

Dorin Enache, fost director ANSVSA Brașov: „După examenul morfopatologic, animalele respective aveau toate leziunile unei intoxicații, dar laboratorul nu a putut să identifice toxicul respectiv. Există n subsanțe. Ca să poți să pui în evidență un anume toxic, este obligatoriu să ai și niște kituri pentru acel toxic specific. În zona adiacentă unde erau cazate animalele, este un fost loc unde se depozitează foarte multe substanțe toxice, scoase din uz. Mai mult de atât, trageți dumneavoastră concluzia”.

Rareș Năstase: Ați fost atunci la fața locului?

Antonio Năstase, administratorul firmei: „Bineînțeles că am fost chemat. Era normal să fiu chemat la fața locului”.

Rareș Năstase: Ce impresie v-a lăsat situația de acolo?

Antonio Năstase, administratorul firmei: „Că nu are legătură cu noi și că nu suntem vinovați”.

Rareș Năsase: Decesul animalelor de acolo de la ce credeți că...

Antonio Năstase, administratorul firmei: „Toate indiciile erau că e vorba de o intoxicare, dar laboratorul nu a putut arăta despre ce substanță era vorba. Acolo e un depozit de deșeuri, trageți dumneavoastră concluzia”.

E ceva putred în Șercaia 

Și totuși, reprezentantul unui ONG din Brașov afirmă că e ceva putred la mijloc, deși cei de la Direcția Sanitar Veterinară au comunicat inițial că analizele de laborator sunt neconcludente, iar moartea vacilor rămâne un mister. Opt luni mai târziu, au dezvăluit cu totul altceva. Într-un răspuns semnat chiar de fostul director al ANSVSA Brașov, se precizează că, de fapt, a existat un buletin de analize cu concluzii alarmante.

Ionel Spătaru, președintele Asociației ASUM: „Ulterior, după opt luni de zile, ce să vezi... Același șef de instituție a identificat și cauza decesului acestor animale, pentru că în apă au fost regăsiți compuși chimici și substanțe chimice care depăseau, unele dintre ele, de 200 de ori valoarea maximă admisă. Păi, în aceste condiții, cum Dumnezeu să nu spui că nu sunt periculoase. Am avut un eveniment... Poate ar trebui să avem și ceva victime umane, doamne ferește, ca autoritățile să deschidă ochii și să citească niște texte de lege”.

Dorin Enache, fost director al ANSVSA Brașov: „Înseamnă că așa este. Aceste aspecte le-a gestionat șeful de laborator de atunci care, din nefericire, s-a prăpădit, și poate îmi scapă mie niște amănunte”.

Fostul director al instituției recunoaște și că, înainte de incidentul de la Râșnov cu vacile moarte suspect, a mai existat un incendiu cu urmări urâte, la același amplasament. Un foc cu degajare mare de gaze toxice care, ulterior, la analize, s-au regăsit în iarbă și în bălțile din zonă.

Dorin Enache, fost director al ANSVSA Brașov: „A fost cu degajare de magneziu, au murit și atunci vreo două animale, și apoi noi, la buletin de analize, am detectat magneziu și în vegetație, iarba mâncată de animale, dar și în apa pluvială”.

Antonio Năstase, administratorul firmei: „Nu a existat nicio informație de la nicio structură care să reiasă depășiri de concentrație”.

Doar că, buletinele și concluziile incriminatoare au cam dispărut, ulterior, din peisaj.

Iosif Florescu, fermier: „Am întrebat de dosar să aflu, să văd unde e dosarul, nu am primit niciun răspuns, ba că e pe la București...”.

Ionel Spătaru, președintele Asociației ASUM: „Știm că în acest caz e deschisă și o anchetă penală, să știți că e o zonă turistică foarte circulată. Trec oameni, animale, animale de companie”.

Comisarii Gărzii de Mediu ne-au precizat că, la incindentul din vara lui 2020, au venit în control și au amendat societatea cu 40.000 de lei pentru neconformități privind așezarea deșeurilor în perimetrul respectiv, iar în timpul filmărilor de acum, ale echipei „România, te iubesc!”, au mai aplicat o amendă, în cuantum maxim, de 60.000 de lei, pentru probleme similare.

Cristina Veștemean, purtătorul de cuvânt al Gărzii de Mediu Brașov: „Pentru depozitări neconforme, pentru depozitări de deșeuri, lipsa depozitării separate și lipsa etichetării, deșeuri amestecate, etichetate necorespunzător, nedepozitate corespunzător în funcție de tipul de deșeu”.

Ionel Spătaru, președintele Asociației ASUM: „Pentru noi, lucrurile sunt clare. Autoritățile au mimat interesul”.

Interesant este că, și la celelalte două amplasamente ale firmei, există ferme de animale în proximitate. Aici suntem la Râșnov, pe malul Bârsei, unde ciobanii își mână turma la păscut chiar în vecinătatea celui mai nou centru al companiei, și unde imaginile de la înălțime arată că recipientele pentru deșeuri sunt depozitate și în afara suprafețelor betonate, direct pe pământ.

Rareș Năstase: Ați mânca o brânză de acolo?

Antonio Năstase, administratorul centrului de stocare deșeuri periculoase: „Eu mănânc foarte mult și lapte, și brânză, și carne, dar le cumpăr din magazin, unde cred că sunt controlate. Nu știu. Eu nu cunosc ce fac oamenii ăia. Eu nu am cunoștință. Nu știu cine este în zonă, ce face”.

Rareș Năstase: Stați liniștit cu aceste amplasamente unde sunt acolo poziționate?

Antonio Năstase, administratorul firmei: „Da, ce nu stau liniștit este că trebuie să acord celor 90 de oameni din salariu”.

Ionel Spătaru, președintele Asociației ASUM: „Într-o țară sănătoasă, ca să spun așa, fundamental, emis de o instituție a statului român. Cum să nu iei în calcul așa ceva?”.

Oamenii se plâng de mirosuri urâte

În comuna Șercaia, firma are și o stație de tratare a deșeurilor periculoase, iar oamenii din zonă se plâng de mirosuri urâte, mai ales vara.

Localnici: „Ne-am obișnuit așa, miroase de la tot ce au acolo. Sunt și solvenți. Au și solvenți acolo”.

Agențiile pentru Protecția Mediului impun foarte multe cerințe când emit autorizațiile, iar proprietarii afacerilor se angajează că le vor respecta. Deșeurile periculoase trebuie ținute doar pe suprafețe betonate, e interzis pe pământ sau spații verzi, și substanțele trebuie ținute separat, pe categorii și fiecare recipient trebuie acoperit și etichetat.

Imaginile surprinse pe timpul verii la Șercaia arată multe recipiente descoperite, iar fluidele din interior s-ar putea revărsa la precipitații mari.

Ionel Spătaru, președintele Asociației ASUM: „Uitați, e sub orice critică... Uitați câte culori, plouă, pot curge”.

Administratorul companiei are o variantă surprinzătoare. Butoaiele și containerele respective ar fi fost lăsate descoperite, pentru că adună apă de ploaie, cu care oamenii săi udă florile.

Antonio Năstase, administratorul centrului de stocare deșeuri periculoase: „Udăm florile cu ele. Pai avem ghivece, nu ați văzut?”.

În acte, și acest amplasament este perfect legal. Am cerut explicații de la șeful APM Brașov, instituție care a reautorizat punctul de lucru unde se tratează deșeurile. L-am întrebat de ce în documentul de reglementare, care impune multe cerințe beneficiarului, nu apare și că amplasamentul are și zone nebetonate, despre care nu se precizează în autorizare.

Ciprian Băncilă, directorul APM Brașov: „Aici ar putea fi zona administrativă. Doamna a plecat, nu mai lucrează la noi”.

Directorul APM pasează pisica în curtea colegilor comisari de la Garda de Mediu, susținând că ar trebui să controleze riguros astfel de centre, iar dacă se constată abateri serioase de la autorizația de mediu, pot cere suspendarea activității, adică închiderea unui depozit, pentru șase luni.

Ciprian Băncilă, directorul APM Brașov: „Dacă ei vin cu propunere de suspendare, în secunda doi procedăm la asta, fără echivoc”.

De cealaltă parte, oamenii de la Garda de Mediu dau vina pe echipele de la APM pentru că, înainte de autorizare, ar trebui să verifice dacă cei cu afacerea vor putea respecta cerințele ce li se impun sau obligațiile vor rămâne doar pe hârtie.

Cristina Veștemean, purtător de cuvânt al Gărzii de Mediu Brașov: „Nu am constatat abateri care să conducă la suspendare”. Mai nou, autorizațiile de mediu nu se mai dau pe zece ani, ci trebuie revizuite anual, tocmai pentru a exista o presiune pe deținătorii depozitelor să ia toate măsurile pentru a elimina riscuri de mediu, iar dacă încalcă cerințele asumate, să li se poată suspenda activitatea mai ușor. În teorie, pentru că în practică, oricâte abateri consemnate prin amenzi și incidente s-ar aduna la un depozit, activitatea merge înainte.