După 2 ani de mandat, Nicușor Dan habar n-are câte clădiri au nevoie de consolidare seismică

Galerie foto

Avem acces la tehnologii de ultimă generație, dar nici măcar nu avem habar câte clădiri în care locuiesc sau lucrează oameni au nevoie de consolidare.

Avem chiar și echipamente de multe milioane de lei pentru reabilitare, dar în București, în acest moment, nu există nici măcar o locuință în care Primăria Capitalei să lucreze. Iar pregătirea noastră pentru situații de criză este aproape de zero.

Oricând, pământul se poate cutremura. S-a întâmplat în Indonezia și au murit peste 100.000 de oameni, în China au pierit 55.000, 220.000 în Haiti, 86.000 în Pakistan. Cutremur s-a întâmplat și mai aproape de noi, în Turcia în 1999 au murit peste 30.000 oameni. În Italia, în 2016, un cutremur de 6,2 grade pe scară Richter a doborât mai multe localități.

Astfel de imagini te fac să speri că nu vei trăi vreodată un asemena coșmar. Trebuie, însă, să fim conștienți că 75% dintre români locuiesc în zone cu risc seismic ridicat.

Citește și

"Lectiile japoneze" despre cutremure, predate premierului, ministrilor si primarilor. Care au fost reactiile lor

45 de ani au trecut de la cutremurul din 4 martie 1977 din România. Atunci, timp de 56 de secunde, pământul s-a cutremurat cu o magnitudine 7,4 grade pe scara Richter.

1578 de oameni au murit, 11,300 au fost răniți, 35.000 de familii au rămas fără adăpost. Capitala a fost cea mai afectată. 1424 de bucureșteni au pierit sub dărâmături.

Nimeni nu știe când va fi următorul cutremur. Știm sigur că se va întâmpla și știm sigur că suntem complet nepregătiți.

Bucureștiul este în primele 10 orașe din lume cu cea mai mare vulnerabilitate la risc seismic. Avem mii de clădiri în această situație, care stau să pice. Autoritățile noastre n-au făcut nimic. Iar acolo unde au făcut, au vopsit gardul și au pus fața de pe clădiri care se dărâmă. De ochii lumii.

Numeri pe degete clădirile consolidate în Capitală în ultimii 30 de ani.

Asemenea priveliști sunt peste tot, însoțite pe alocuri de avertizări că pereții pică. Pericolul se ascunde și în clădirile comuniste acoperite cu polistiren. Atât s-a putut.

Nicușor Dan, primarul Capitalei: ”Da. La un cutremur cum a fost cel din 1977, daunele materiale și umane vor fi mult mai mari decât în 77, pentru că sunt aceleași clădiri peste care au mai trecut 40 de ani.” Alex Dima: Nu vă sperie gândul gândul că într-un asfel de scenariu vezi fi primar peste un oraș picat și cu foarte mulți morți? Nicușor Dan: ”Este una din preocupările pe care le am.”

Pe acest subiect, Nicușor Dan spune că are o abordare sistematică. După 2 ani de mandat, nici măcar nu are habar câte clădiri au nevoie de consolidare. Ultimele expertize s-au făcut la începutul anilor 90. Atunci aveam 363 de clădiri cu risc seismic major și 1600 care aveau nevoie urgentă de consolidare. Azi, avem doar estimări.

Răzvan Munteanu, director AMCCRS: ”Estimarea noastră este undeva la 10.000 de clădiri vurnelabile din perspectiva riscului seismic.. Este o cifră care sună năucitor.”

Ba, e posibil să stăm chiar mai grav. Într-un raport al Băncii Mondiale se arată că peste 60 la sută dintre clădirile Capitalei sunt construite înainte de anii 70, fără respectarea regulilor seismice, schimbate drastic abia după cutremurul din 77. Și mai grav este faptul că în această situație sunt școli în care învață peste 100.000 de copii.

Dacă un cutremur asemănător celui de acum 45 de ani ne-ar lovi acum, mii de oameni ar pieri.

Alina Kasprovschi, director Fundația Comunitară: ”Nu stăm bine. Cifrele noastre spun că 1 din 4 bucureșteni ar putea să fie afectat de un cutremur. Să moară, să fie rănit sau să aibă locuințele afectate, să nu poată să mai locuiască acolo. Sunt niște cifre enorme, evident că nu suntem pregătiți pentru asta și de fapt nici nu am început să vorbim.”

Bani au fost pentru reabilitarea clădirilor. În multe situații s-au tocat aiurea sau nu au fost folosiți. Ani la rând pentru această poveste n-am accesat nici măcar un euro din fonduri europene. Tot ce înseamnă risc sesimic în construcții este reglementat de o ordonanță dată în 1994, care de multă vreme nu mai corespunde realității. În 30 de ani, politicieni noștri n-au fost interesați să dea o lege mai bună.

Alex Dima: ”Doamnei numărul 5 și numărul 3. Două clădiri, un adevărat pericol public, se văd crăpături pe toate părțile. Suntem chiar în centrul capitalei, vis a vis de Banca Națională, la doi păși de Primăria Capitalei. Toată lumea cunoaște cât de periculoase sunt aceste clădiri, dar nu se întâmplă nimic..”

În 1860 a fost contruită această clădire cu 5 etaje, pe structură de lemn. Să tot fie vreo 15 ani de când bulina roșie a fost pusă la ușă, semn că pericolul e uriaș.

Iuliana Popescu locuiește aici de aproape 40 de ani și este președintele blocului: ”Astea sunt niște șine care îl mai susține, cât de cât...Veniți aici să vedeți..au început să se lase ferestrele. Să cadă, sunt oameni cărora le e frică să mai stea în casă..uitați cum a arată...” Reporter: Și sus acolo locuiește cineva? Iuliana Popescu: Sigur că da. Sunt proprietarii noștri. Noi avem toate actele depuse la primărie, tot.

Dar până acum, nimeni din primărie nu i-a băgat în seamă.

Oriune întorci privirea, crapurile și bucățile de tencuiala care stau să se prăbușească vorbesc despre pericolul iminent.

Greu de crezut dar în acesta clădire funcționează de aproape 50 de ani Federația Sindicatelor din Construcții. Gheorghe Bălăceanu e președinte: ”Și mie mi se pare la fel. Și mie mi se pare la fel. Dar toate demersurile pe care le am făcut au rămas fără răspuns. Am făcut nu știu câte cereri am făcut... Nu cred că ar mai rezista la un cutremur de genul ăla. Nu cred că următorul ar mai lasa-o pe picioare.”

Alex Dima: ”Compania muncipală Consolidări ar trebui să repare miile de clădiri care stau să cadă în București. Din păcate, de mai bine de un an și jumătate, compania cu peste 400 de angajați stă degeaba.”

Compania este înființată de Primăria Capitalei și este condusă de Ioan Moater: ”Interesul clar care îl resimțim pe pielea noastră e că vrea să ..distrugă. Atât și nimic și nimic mai mult. De ce, cum, nu mai e treaba mea.” Alex Dima: Câte lucrări ați făcut? Ioan Moater: Zeci. Alex Dima: În momentul asta câte sunt nepredate? Ioan Moater: ”Nu e predată niciuna”.

După venirea lui Nicușor Dan la primărie, în 18 clădiri în care compania lucra s-a blocat totul. Compania păzește clădirile acum cu o sută de paznici. O curte imensă este plină de utilaje și echipamente nefolosite, care ruginesc, un patrimoniu evaluat la 20 de milioane de lei.

Compania Consolidări a fost înființată în 2017 de administrația condusă pe atunci de Gabriela Firea care se mândrea cu un plan măreț pentru consolidări și reabilitări.

Proiectele pentru consolidări erau făcute de Compania de Clădiri Metropolitane și Compania Municipală Dezvoltare Durabilă. În schemă erau incluse și Compania Muncipala Imobiliare București, Administrația Fondului Imobiliar și Direcția de Investiții din Primăria Capitalei. Tot în 2017 s-a înființat și Administrația Municipală pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, pe scurt AMCCRS.

O salbă de instituții, cu sute de angajați care au tocat sute de milioane de lei doar pe salarii. Într-un raport al Corpului de Control din primărie se arată că aproape jumătate din banii Companie consolidări se duceau pe salarii, în special pe salariile angajaților TESA.

De mai bine de doi ani, primarul Dan se chinuie fără prea multă vlagă să închidă companiile înființate de Firea, pe care le-a găsit cu datorii uriașe, mulți bani cheltuiți aiurea și multe nereguli.

Pe scurt, companiile au datorii către diverși furnizori și până le achitare nu pot fi închise, dar nici nu s-au căutat soluții pentru a le face funcționale. Primăria e bună de plată și se judecă acum cu propriile companii. Toate lucrările sunt blocate. Un hățiș cu legi și decizii proaste luate de politicieni și funcționarii primăriei, care ne pun viețile în pericol.

Alex Dima: ”Moșilor 27. O fațadă inaugurată cu pompă. Raportul Corpului de Control al Primăriei Capitalei arată că pentru această lucrare prețul a crescut de 2074,64 la sută. ”

Prețul final pentru fațada și punerea clădirii în siguranță sare de 1 milion de euro. Cu o jumătate de milion de lei, Compania a pus clădirea în siguranță.

Locatar: ”Adică au pus stâlpii ăștia. Pentru stâlpii... Asta au făcut ei. ”

David Neacșu deține parterul clădirii din Moșilor 27: ”În față e vopsit gardul și înăuntru leopradul. Te apucă plânsul. E Congo, Uganda. E o nenorocire. Vrem să refacem pe banii noștri, să consolidăm pe interior. Cade clădirea. Dar în față arată super. Asta făcut statul pentru noi.”