Cum sunt infectate, legal, apele din România. Totul este acoperit de acte, iar probele măsluite

Galerie foto

Chiar și în unele orașe, unde autoritățile locale au reușit performanța de a nu îmbunătăți ... mai deloc, rețelele de branșamente moștenite din comunism.

Uzine de apă desprinse parcă din țări de lumea a treia, magistrale sparte, prin care se pot strecura oricând impurități sau mizerie de-a dreptul, apă neagră la robinet, toate au devenit o obișnuință pentru oameni din localități în care civilizația tot nu a ajuns.

La nivel național, autoritățile tolerează de ani de zile poluarea făcută prin stațiile de epurare. Contaminarea sistematică a cursurilor de apă se face legal, e acoperită cu acte, iar probele de la alimentarea cu apă pot fi ușor măsluite.

Suntem în Lugoj, oraș bănățean cochet, care, în ultimii ani, a primit o serie de investitori privați din rândul multinaționalelor venite din vestul Europei. E o localitate care a devenit treptat un pol economic în zonă, fiind al doilea oraș ca mărime din județ, după Timișoara, și ambele sunt legate prin autostrada care te duce până în Occident.

Citește și

Românii de la sate beau apă cu nitrați și bacterii. Unii primari știu asta, dar nu fac nimic

Orașul a crescut, însă în privința rețelei de apă potabilă a localității …situația stă mult mai rău, fapt dovedit de toți lugojenii care merg după apă pe la diverse cișmele și izvoare de la periferia localității. La nivel național, autoritățile tolerează de ani de zile poluarea făcută prin stățiile de epurare.

Orașul are o stație mare și două mai mici, care trimit apa către locuințele și godposariile oamenilor. Despre calitatea apei l-am întrebat și pe primarul localității, cel care a condus Lugojul până toamna trecută.

Francisc Boldea, fost primar la Lugoj: "Pe vremea lui Ceaușescu s-a făcut stația a doua, cea care ia apă din Timiș…”

Reporter: Dumneavoastră beți apă de la robinet?

Francisc Boldea, fost primar la Lugoj: "Eu nu beau, dar e bună…"

Fostul edil ne explică trasul apei din Râul Timiș, care, după ce e preluată printr-o stație care are aproape o jumătate de deceniu, este livrată oamenilor printr-o magistrală care este veche și depășită.

Analizele de apă se fac conform legii, în stație, nu acasă, la robinetul oamenilor. Așa că, ce se întâmplă pe traseu, nu apare și în buletinul privind calitatea apei. Orice spărtură în conductă poate reprezenta o sursă de contaminare din exterior.

Edilii promit că apa pleacă foarte bună din stații, însă filmați pe ascuns, angajații de la aceste unități susțin că de vină sunt bazinele și echipamentele de aducțiune, dar și conductele de transport, care afectează calitatea apei: "Primul lucru, trebuia schimbată rețeaua de apă a orașului, țevi de metal, pline de noroi. Să nu mai beți apă de la robinet, să vă arăt ce mâl e pe țeava aia. Pleacă apă bună, dar ajunge pe țevi și se amestecă cu apă de la uzina doi. Să nu mai beți de la rețea!"

Cu apa care curge la robinet am mers la fostul primar. Am ajuns și la șeful societății locale care gestionează rețelele de apă-canal și stațiile aferente. Florin Iovescu e director interimar și a fost mult mai dispus să guste apa pe care o primesc lugojenii.

Când cerem explicații despre lipsa investițiilor în rețelele edilitare, directorul societății de apă dă, la propriu, în bâlbâială.

Am revenit la Lugoj, fix la un an de la filmările făcute aici la Lugoj, în februarie 2020. Orașul are un nou primar, dar a rămas cu aceleași probleme. Și de această dată mergem la edil cu o sticlă care conține apă livrată cetățenilor din localitate.

Și, dacă anul trecut autoritățile nu ne-au permis accesul la stățiile de aducțiune din oraș, noul edil ne-a prezentat uzina principală, cea care livrează grosul apei către cartiere. Așa am descoperit un peisaj dezolant, al unei stații din anii 60, peste care s-a așezat rugină și pe alocuri paragină.

Iată cum arată și laboratorul de analiză a apei, unde evaluarea calității ei se face zilnic rudimentar, ochiometric. Primarul recunoaște că nu poate garanta conformitatea datelor în privința apei care pleaza din uzina, către oraș.

Vorbește de un jaf din bani publici la primărie și afirmă că, în timp ce nu se făceau investiții în coductele de apă, erau sifonați bani la stația de epurare a apelor uzate, care în mandatele precedente ar fi înghițit 6 milioane de euro pentru modernizări făcute mai mult pe hârtie.

E o stație de epurare care nu functioneaaza la parametri normali și unde au loc periodic deversări de dejecții direct în râul Timiș, o poluare sistematică, la câțiva kilometri de oraș.

Actualul primar afirmă că a făcut încă din anii trecuți, în calitate de cetățean, mai multe sesizări și o plângere la poliție și Parchet, privind investițiile dubioase de la stățiile de aducțiune și respectiv epurare, fără că cineva să fie cercetat.

Abia acum, în 2021, după ce oamenii și-au ales un alt edil, au început să facă cercetări procurorii de la Parchetul local, deși edilul susține că speța ar trebui preluată de DNA.

Ca în multe alte locuri din țară, deversarea poluantă de la Lugoj apare în acte drept una accidentală. Ca și cum ar avea loc foarte rar, nu zilnic. Astfel este tolerată de autorități de ani de zile. Cei de la Apele Române, filiala Banat, știu despre ea, ba chiar în funcție de debit și de măsurătorile cu depășirile la limitele admise, au pretins penalități de la societatea locală, în jur de un milion de lei în fiecare an.

Sunt zeci de penalități adunate până în prezent, pe care firma consiliului local le-a contestat în instanță. Vădit încurcat, directorul societății încearcă să ne explice.

Florin Iovescu, director interimar Meridian: "Ce lipsește acolo, concret? Niște canale de scurgere nu sunt cât ar trebui…mai sunt de realizat anumite lucrări."

Primarul îl contrazice pe director în timp ce ne arată că întreaga stație e complet nefuncțională, pentru că are componente de inventar care zac în cutii, nefolosite de 7 ani. Asta, deși oamenii primăriei au semnat atunci la recepția lucrării că sunt pe poziție și totul e în parametri optimi.

După câștigarea alegerilor primarul Claudiu Buciu a mai descoperit o bombă ecologică, la ieșirea din oraș, despre care fosta conducere nu a pomenit nimic. Magistrala de canalizare a Lugojului este întreruptă pe traseu și, în locul unde lipsește o bună porțiune din ea, s-a format de mulți ani un lung canal plin cu dejecții, un alt focar de infecție, ascuns de cei din primărie. Pe aici, toată mizeria orașului poate ajunge ușor în pânza freatică.

Așa cum lugojenii, prin stația lor de epurarea trimit dejecții către comunele aflate în aval de oraș, și care își iau apă din Timiș, la fel ar trebui să știe și ei că în amonte de orașul Lugoj, râul Timiș vine cu apă de la Jupa, un sat aparținător al orașului Caransebeș.

La Jupa se găsește o microstație al cărui fost angajat face declarații despre modul în care funcționează.. sau mai bine spus nu funcționează.

Laurențiu Pop, fost angajat societate de apă și canal: "Direct în râu se aruncă, vine omul, pornește cu cheia, cum ajunge în stație, așa trece în Timiș."

Omul recunoaște că la fel a procedat și el când a lucrat la stație, adică de când s-a angajat și până a plecat de la locul de muncă, stația respectivă nu ar fi epurat nici măcar un metru cub de apă uzată.

Am cerut explicații de la Administrația Bazinală Banat și ne-au anunțat că stația de la Jupa nu are nici măcar autorizație de funcționare și au amendat cu 40.000 de lei societatea județeană de apă și canal din Caraș-Severin. Stația e și acum pe poziție.

Am avut pe mâna sute de milioane de euro pentru proiecte de intrastructura edilitară. În schimb ne-am trezit cu stații de captare care nu pompează apă curată și altele care nu epureaza bine apă menajeră.

În multe cazuri, până se fac investițiile, se contaminează sursa de apă. Adică proiecte care nu-și mai găsesc utilitatea, dar sunt aducătoare de capital electoral.

Apa bună de băut devine o raritate în România. Gradul redus de branșare la utilități ne arată gradul de civilizație al țării. Pe conducte nu curge apă bună, ci iluzia că s-au făcut investiții și că edilii au grijă de sănătatea alegătorilor lor.

Într-o țară în care e ignorată și ascunsă calitatea apei, ulciorul merge prea des la apă…pe sănătatea românilor.