Cum pornim o afacere. Incubatorul de tehnologie de la Cluj, ridicat cu bani de la UE, ajută micii antreprenori români

Nu folosim nici măcar mailul pentru schimb de informații cu autoritățile.

Ca să ne dezvoltăm, vom primi miliarde de euro fonduri europene. Deja la Cluj, într-un incubator de tehnologie, se pregătesc primele proiecte.

Undeva, în Cluj, într-o clădire impresionantă, dominată de Coloana Infinitului, sunt puse la incubat zeci de afaceri din domeniul IT. Sunt mici antreprenori aflați la început de drum, care au o idee, dar au nevoie de suport să o crească.

Incubatorul de tehnologie a costat peste 8 milioane de euro.

Citește și

Autoritățile au aprobat achiziția scanerelor pentru vămi. ”România, te iubesc” a reclamat absența cu câteva zile înainte

Jumătate din finanțare a venit de la Uniunea Europeană. Proiectul aparține unei importante companii românești din domeniu, cea care de curând a dezvoltat prima mașină electrică autohtonă. Voicu Oprean este cel care conduce afacerea.

Voicu Oprean, fondator și CEO AROBS: "Ajutând antreprenorii să crească, credem că toată această piață va crește, și asta înseamnă poate oameni care sunt mai mulțumiți, care dacă poate sunt nemulțumiți la locul de muncă își doresc o activitate antreprenorială."

Clădirea în sine este gândită astfel încât să stimuleze creativitatea și să ofere rezidenților confort pentru a evolua. Sunt tot felul de spații inovatoare, cu tehnologii de ultima generație.

Se reglează automat aportul de aer proaspăt din sistemul de ventilație în funcție de concentrația de dioxid de carbon. Acolo, în zona centrală, este o concentrație de 678 pm, destul de mare, însă în momentul în care trece de vreo 750 și se duce către 800 vine automat un val de aer proaspăt adus de afară. Crește productivitatea, oamenii se simt mult mai bine, confortul e net superior.

În prezent, în incubator sunt 150 de rezidenți, care primesc sprijin să se dezvolte în primii trei ani de existență.

Nu primesc doar infrastructură de ultima generație, ci și mentorat din partea celor care se pricep la antreprenoriat și tehnologie, dar și consultanță pentru fonduri europene.

Rezident: "Toate companiile care activează în această clădire sunt la fel ca noi, sunt la început de drum, avem aceleași probleme. Cum pornim o afacere, cum continuăm o afacere, căutăm soluții împreunăâ, ne mai întâlnim la cafea, discutăm ..."

Voicu Oprean, fondator și CEO AROBS: "Ce văd aici este acea pasiune de-a face lucrurile. Pentru că în momentul în care ai o pasiune să faci ceva și-ți și iese, viața se schimbă. "

După 20 de ani în care au lucrat pentru alții, în corporații de renume, trei IT-ișți au simțit că nu le mai aduce satisfacții. Așa că și-au învins temerile și au pornit pe cont propriu, într-un start up bazat pe inteligență artificială.

Lucian Cioranu, fondator firmă software: "Trebuie să-ți iei inima în dinți și să te hotărăști că vreau să fac lucrul asta, cu sau fără bani. Până la urmă, partea financiară te poate ajuta foarte mult la început, dar nu e neapărat o cerință. Suntem mai ocupați acum, dar vine și cu o satisfacție suplimentară."

Angajat de când se știe, Răzvan a căutat o idee care să-l ajute să pornească pe cont propriu. Cum cei din jurul lui se plângeau că plătesc prea mult pentru curentul electric, s-a gândit la o soluție care să reducă facturile: un adaptor care transformă un contor electric obișnuit într-unul inteligent. Dar nu avea bani.

Cu încredere și curaj, a înființat un start up și a aplicat pentru fonduri europene. Proiectul l-a scris singur. A obținut 60.000 de euro. Și-a dat demisia și, împreună cu doi studenți la Facultatea de Electronică, a inventat acest produs de care sunt interesați câțiva investitori din Dubai.

Răzvan Sima, fondator start-up: "Astea sunt niște produse făcute de noi. Citește contorul și transmite la intervale regulate de timp citirea din contor."

Clienții primesc online aceste date. Astfel, au imagine reală a rețelei și pot identifica imediat unde au cei mai mari consumatori de curent electric.

Răzvan Sima, fondator start-up: "Avem un proiect aici, cu primăria Cluj, montat la căminul liceului energetic și după ce am instalatat sistemul asta și-au dat seama când au văzut datele că la un moment dat într-o zonă a căminului aveau consum foarte mare noaptea. Au investigat puțin și și-au dat seama niște elevi minau criptomonede."

Răzvan a găsit o soluție pentru o problema actuală.

Este ceea ce vor, de altfel, fondurile europene: să rezolve, cu ideea voastră, o nevoie a societății, indiferent din ce domeniu. Dar pentru a primi finanțare, Uniunea Europeană va cere să aveți piață de desfacere și un plan de afaceri bine pus la punct. Puteți apela un consultant, dar cereți să-i vedeți proiectele anterioare.

Provocarea este să aveți niște bani ai voștri la început. Puteți lua un împrumut, pe care ulterior îl puteți achita din fondurile rambursate, dacă proiectul are succes.

Voicu Oprean, fondator și CEO AROBS: "Să investești exact cât îți permiți să pierzi. Din păcate, nu sună foarte încurajant, dar este exemplul nostru și noi așa am pornit. Eu cred că este un proces de durată și putem arăta prin exemple de succes că lucrurile se pot face.”

Uniunea Europeană ne cere să avem focusul pe digitalizare, pentru că România rămâne pe ultimul loc printre statele membre la acest capitol. Și nu doar în sistemul public. Peste 80 la sută dintre firmele mici și mijlocii nu fac schimb electronic de informații, adică nu folosesc mailul. Iar 90 la sută nu au o pagină de internet. Așa că orice idee susținută poate primi bani europeni.

Pentru digitalizarea imm-urilor, va fi lansată o nouă linie de finanțare, cel mai probabil, până la finalul anului.

Sunt 350 de milioane de euro care vin prin PNRR, planul de redresare și reziliență. Un IMM poate primi până la 100.000 de euro, în funcție de numărul de angajați. Proiectele se vor depune online, la ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene.

Raluca Prelucă, consultant senior fonduri-structurale-ro: "Așa cum arată acum linia de finanțare, autoritățile își propun să sprijine companiile care nu au deloc prezența online și care nu au deloc sisteme digitale. Sunt sprijiniți să facă aceste investiții foarte de bază într-o afacere: un site web, o pagină de prezentare pe o rețea socială."

Anul viitor vine cu alte fonduri europene, prin noul exercițiul financiar, cel obișnuit, care nu are legătură cu PNRR-ul.

Sunt peste 2 miliarde de euro pentru inovare, cercetare și digitalizare. Finanțările vor fi lansate, optimist, începând cu februarie 2023, dar până atunci se pot întocmi proiectele.

Cei cu idei inovatoare în tehnologie pot studia și apelurile "proof of concept", lansate în vechiul exercițiu financiar.

Conform unor informații neoficiale, acestea vor fi reluate, la anul, prin agențiile de dezvoltare regionale.