Cum au ajuns două firme să ia subvențiile destinate localnicilor din Deltă

Firmele au cerut deja de la APIA subvenții. Este vorba despre zone de 36.000 de hectare, potrivit șefului APIA Tulcea. O suprafață uriașă, la care majoritatea agricultorilor nici nu îndrăznesc să viseze. S-au făcut și primele calcule, cu câți bani ar putea primi.

Ce le-a cerut Comisia Europeană fermierilor 

Mai toți politicienii invocă alinierea la legislația europeană pentru a justifica modul bizar prin care paludicultura a fost introdusă în legislația românească și asimilată pajiștilor.

Daniel Constantin, deputat PNL, membru al Comisiei de Agricultură: „La momentul respectiv a fost o justificare, pentru că este o adaptare la regulamentul european”.

Emil Dumitru, deputat PNL, membru al Comisiei de Agricultură: „La nivel european este o prevedere legala la rang de regulament”.

Este adevărat că regulamentul european, care stabilește politica agricolă comună pentru următorii patru ani, conține patru mențiuni depre paludicultură. La nivel european, comunitatea științifică a ajuns la concluzia că mlaștinile, turbăriile și plantele, care cresc în astfel de soluri inundate natural, stochează foarte bine carbon în pământ și ajută la combaterea schimbărilor climatice, spre deosebire de agricultura intensivă, care eliberează dioxid de carbon în atmosferă, și contribuie la schimbările climatice.

Atena Adriana Groza, fost guvernator al Deltei Dunării: „Este echivalent cu o plantație de pădure, cu o pădure. Tocmai pentru faptul că nu este recoltat anual. Asta se întâmplă ca și la pădure și în cazul stufărișurilor. Nu faci recoltare anuală și atunci carbonul ăla, normal că rămâne sechestrat în stuf”.

În toată Europa, inclusiv în România, milioane de hectare de zone umede au fost secate în trecut pentru a face loc agriculturii intensive. Prin finanțarea paludiculturii, Comisia a căutat o cale prin care să motiveze fermierii care lucrează terenurile secate, să le inunde la loc și să le renatureze. O măsură extrem de necesară, inlcusiv în Deltă.

Paul Angelescu: Suntem la amenajarea piscicolă ruscă din Delta Dunării. Este această suprafață de 2.600 de hectare a rezervației, colorată cu albastru, pentru că aici ar trebui să fie iazuri și pești. În realitate avem floarea soareului. Toate cele 2.600 de hectare au fost secate cu ani buni în urmă și transformate în teren agricol. Un dezastru pentru Deltă din punct de vedere al biodiversității, o afacere foarte bănoasă pentru cei care au reușit să concesioneze astfel de terenuri.

Toată Delta este împânzită de astfel de terenuri, care au fost secate, uneori la limita legii, de alți afaceriști cu conexiuni politice.

Atena Adriana Groza, fost guvernator al Deltei Dunării: „În general, de-a lungul timpului, zonele umede erau și stufărișurile au fost desecate pentru marea agricultură, pentru agricultura intensivă și pentru culturi agricole intensive, iar acum se dorește o revenire prin reintroducerea acelor zone umede în sistemul agricol, dar utilizarea lor ca zone umede, în primul rând pentru sechestrarea de carbon”.

Doar că, în România, în loc să rezolve mai întâi problema terenurilor secate, autoritățile au transformat, din pix, alte zecii de mii de hectare din Deltă în pajiște, și au direcționat banii acolo.

Atena Groza, fost guvernator al Deltei Dunării: „Din punctul meu de vedere, nu, pentru că managementul unor pajiști și subvențiile pe pajiști se referă cu totul atlceva decât ce înseamnă paludicultura”.

Guvernul Ciolacu a ridicat paludicultura la rang de program de guvernare

Legislația de la Bruexelles a fost, însă, formulată suficient de vag încât să permită și interpretarea ei mioritică.

În Deltă, recoltarea stufului se face de zeci de ani. Ajută și la regenerarea naturii când se taie în zone restrânse. Pentru a nu deranja natura, stuful se taie doar iarna, în frig și umezeală. O muncă grea, care necesită mult efort fizic.

Anul acesta, Guvernul Ciolacu a ridicat paludicultura la rang de program de guvernare, cu promisiunea că banii se vor duce la oamenii locului. Stuful și terenurile din Deltă sunt proprietatea publică a statului român și țin de Ministerul Mediului. Mergem și la ministrul Mircea Fechet.

Mircea Fechet, minsitrul Mediului: „Acest lucru ar trebui să fie valabil pentru toate activitățile din Deltă. Populația locală din Deltă ar trebui să fie beneficiarul în procent de 100% a tot ce se exploatează din Deltă”.

Transparența a fost atât de mare, încât din toată Delta, doar cele două firme au știut să aplice pentru banii europeni. Plățile încă nu au fost făcute, se așteaptă o semnătură de la București. S-au calculat, însă banii, o confirmă șeful APIA Tulcea.

Florin Stăneață, director APIA Tulcea: „Avem suprafețe pentru care au fost depuse cereri de sprijin, undeva la 36.000 de hectare. Este o subvenție normală, pe suprafață, care se acordă și pentru o pajiște normală. Deci 96,45 de euro este cumulul pe hectar pentru plata SAPS. Noi avem 36.000 de hectare declerate la nivelul a două societăți, atâta tot. Nu, nu. Care au concesionate suprafețe importante”.

Mircea Fechet, ministrul Mediului: „Pe mine mă interesează foarte puțin când verificăm anumite contracte cine sunt proprietarii acestor afaceri. Nu cred că un contract este legal sau nu în funcție de patronul business-ului respectiv, sau acționarul business-urilor respective”.

Firmele din afacerea stufului apar în 2020, același an în care au obținut și concesiunile de la administrația Deltei. Nicu Anagnoste înființează Ecologica Danube, iar Julius Octavian Popa deschide Biodelta Resurse.

La prima vedere, firmele nu au legătură una cu alta. Doar că ambele au ajuns cu sediile la aceeași adresă cu geamuri fumurii de la parterul unui bloc din Tulcea. Vecinii vin cu o informație interesantă.

Octavian Popa s-a născut la Cluj. La sfârșitul anilor 80, în plină dictatură, a fost unul dintre puținii norocoși care a reușit să plece din țară pentru diveresificarea studiilor.

Iulius Octavian Popa, administrator Biodelta Resurse: „Mi-am diversifict studiile economice pe care le aveam înainte în România. Le-am acreditat, ca să spun așa, în Germania”.

La începutul anilor 90, norocul este din nou de partea lui. În timpul unei excursii în Deltă îl cunoaște pe fostul șef al întreprinderii comuniste care recolta stuf, iar acesta îl ajuta să cumpere activele în timpul marilor privatizări.

Iulius Octavian Popa, administrator Biodelta Resurse: „Și am încercat și reușit, cu sprijinul dânsului, să reușesc să cumpăr aceste utilaje”.

I-am cerut și noi un interviu, dar ne-a refuzat.

Cât costă un abonament pe un an la aplicația dezvoltată de Stănescu

Revenind în vremurile noastre. În aceeași zi, din martie 2022, atât Popa cât și Anagnoste decid să cedeze jumate din afacerea lor către Bizantine Art Proiect, firma lui Nelu Ionuț Lipan, un preot din comuna tulceana Cuciurova.

Câteva luni mai târziu, în ambele firme, din nou, în aceeași zi, apare și Ștefan Alexandru Stănescu, fiul lui Paul Stănescu. Administratorii ambelor firme susțin că aportul lui în afaceri este un soft care monitorizează utilajele pe teren. Ambii administratori spun că nu au cunoștință de eventuale implicări sau demersuri făcute de ceilalți asociați în mediul politic.

Iulius Octavian Popa, administrator Biodelta Resurse: „Este o implicație tehnică a dânsului, nu o implicație politică, pentru că am înțeles că tatăl acestui domn e politician. Nu știu, noi ne ocupăm cu paludicultura”.

Ștefan Stănescu, agricultor: „Eu am făcut un start-up, cel mai bun start-up din România în 2017 pe partea de agricultură. Am ajutat peste 120 de ferme în țară. Am fost la peste 10 târguri în toată lumea asta, mai puțin America de Sud și Australia. Adică pierdem timpul”.

Potrivit propriului site de internet, un abonament pe un an la aplicația dezvoltată de Ștefan Stănescu costă doar 1.000 de dolari.

Preoții Lipan și Iscru, obiectul unei anchete Recorder

Mergem mai departe pe firul acționarilor. În noiembrie 2022, Părintele Lipan iese cu totul din cele două afaceri. În locul lui apare firma Restart Premium, înregistrată la o adresă de la marginea orașului Babadag.

Firma este trecută pe numele Marinelei Iscru, soția preotului Madalin Iscru, fostul consilier al lui Paul Stanescu. Sunăm la numărul de la Registrul Comerțului, unde ne răspunde un fost acționar, care a vândut demult firma.

Preoții Lipan și Iscru au făcut recent obiectul unei alte investigații jurnalistice. Recorder a arătat cum aceștia câștigă prin firmele soțiilor, în condiții îndoielnice, contracte din bani publici cu primarii din județ, și fac lucrări supraevaluate și de proastă calitate.

La câteva săptămâni după intrarea lui Ștefan Stănescu în firme, APIA cere de la ARBDD informații despre terenurile cu stuf, categoria, suprafața și coordonatele lor. Documentul este semnat de Adrian Pintea, fostul șef al APIA, promovat recent secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Pintea este susținut de șeful PSD Teleorman Adrian Gâdea. Gâdea este cel care, în 2018, pe mandatul lui Paul Stănescu, l-a adus la Ministerul Dezvoltării pe preotul Iscru.

Ștefan Stănescu, agricultor: „Nu știu, că Delta e mare. Eu am cumpărat acțiuni în două societăți comerciale care se ocupă cu agricultura. Că și activitatea stuficolă e tot o activitate de argicultură, până la urmă. Eu, la rândul meu, mă ocup cu agricultura din 2008, până în prezent. Nu cred că deranjează pe cineva că mai și muncim în țara asta. Nu cred că e nicio problemă. Ăsta e domeniul meu de activitate, agricultura, da? Eu vă mulțumesc foarte mult pentru că ne faceți publicitate, o zi frumoasă”.

Anul acesta, Ionuţ Anagnoste iese din Ecologica Danube și îi lasă locul Adelei Baractian, o parteneră de afaceri a lui Octavian Popa. Îl sunăm pe domnul Ionuţ Anagnoste să-l întrebăm de ce a ieșit aproape de tot din afacere, tocmai când urmau să vină milioanele.