2023, anul competențelor digitale în Europa, dar nu și în România. Cum ar putea digitaliza autoritățile țara noastră
Your browser doesn't support HTML5 video.
După pandemie lumea nu a mai fost la fel, iar proiectele de transformare a comunităţii au avut în prim plan pilonul digital.
Lumea evoluează, iar noi ca să fim competitivi şi să creştem calitatea vieţii trebuie să investim în reforme. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienta (PNRR) vine cu un buget impresionant pentru schimbare şi transformare digitală, dar modul în care este pus în aplicare lasa de dorit. Cosmin Savu a făcut o analiză a modului în care autorităţile vor şi pot să digitalizeze România.
Peste 12 milioane de romani utilizează zilnic internetul, dar foarte puţini îl folosesc în interacţiunea cu autorităţile. Avem încă viteza de conectare mare, aptitudini bune, dar aplicaţii guvernamentale şi administrative jalnice.
După ce a trecut şocul pandemiei, Uniunea Europeană a demarat o serie de programe care să transforme administraţiile publice în vehicule digitalizate care să uşureze interacţiunea cu cetăţenii şi, mai ales, să le crească calitatea vieţii. Aşa a apărut PNRR, Planul Naţional de Redresare şi Reziliență care are condiţie obligatorie realizarea de reforme administrative. Peste 29 de miliarde de euro în 3 ani.
Andrei Nicoară a lucrat în guvern la Cancelaria primului-ministru în mai multe mandate şi este specializat în tehnologia informaţiei.
Andrei Nicoară, expert în e-guvernare: „Digitalizarea este o condiție a PNRR-ului. 20% din fondurile PNRR trebuie să fie investite, 6 miliarde pentru digitalizare. Este de 3-4 ori mai mult de cheltuit în 5 ani decât am avut de cheltuit în ciclu de 7 ani anterior. Au fost idei de la triplăm din pix valoarea proiectului ca să consumăm banii. Până la lupte de a încerca să schimbăm activitatea instituțiilor astfel încât să înțelegem puțin mai mult din acești bani. Pentru că suma totuși este impresionantă. Adică orice cetățean trebuie să se gândească că este ceva ce n-a mai fost și nici nu cred că o să mai fie vreodată”.
Digitalizarea în România suferă în zona de implementare a serviciilor online din administraţia publică. Nenumărate proiecte au eşuat de-a lungul timpului şi acum este momentul unui restart.
Andrei Nicoară, expert în e-guvernare: „E în față. E-România, e-turism... Au fost inițial o viziune de 10 proiecte cu e-e-e, dintre care s-au început două și s-a terminat unul singur, așa numit e-România. A fost o decizie politică până la urmă. E un eșec politic. Pe e-România, în primul rând”.
Zeci de milioane de euro s-au aruncat în perioada 2011-2013 într-un proiect ce se voia de guvernare electronică, un portal care şi acum zace nefolosit.
Sabin Sărmaș a fost până de curând preşedintele Comisiei IT&C din Camera Deputaţilor.
Sabin Sărmaș, fost președinte Comisia IT&C Camera Deputaţilor: „E cumva o contradicție foarte mare între potențialul nostru ca țară și ca industrie de a transforma România și incapacitatea asta de a ne transforma”.
George Anghel a condus mai bine de 10 ani Asociaţia pentru plati electronice, singurul parteneriat public-privat de succes în domeniul online care administrează portalul ghişeul.ro.
George Anghel, antreprenor: „Nu vedem niște rezultate concrete, nu vedem ceva care să ne dea încreterea că am făcut niște pași înainte, că am progresat”.
Modul în care s-au adunat proiectele din PNRR pe digitalizare de la fiecare instituţie în parte pare un efort heirupist din partea statului care nu a făcut din digitalizare un proiect de ţară asumat. Bani s-au cheltuit şi înainte fără beneficii reale pentru cetăţeni.
George Anghel, antreprenor: „Digitalizarea nu este o listă de shopping pentru unul sau pentru altul, ci este un demers transformațional prin care oamenii trebuie să simtă că le este mai bine. În perioada 2018-2023 au fost 277 de proceduri în SEAP pe partea de digitalizare. Vom sări de 1.000 sau poate 2.000 de astfel de proiecte, și cred că este puțin, și la nivelul instituțiilor centrale se dorește gestionarea acestor fonduri cu exact aceeași capacitate operațională care era și înainte. Avem în mod oficial undeva la 14.400 de ordonatori, principal de credite. Și la nivelul autorităților, cam așa se definește o instituție publică la nivelul autorităților. Problemă însă este că cetățeanul are o cu tot și cu tot o altă perspectivă despre acest lucru. Din perspectiva lui, instituția publică este acea clădire unde se duce și scrie un nume de instituție publică pe ea. Dacă raportăm aceste două puncte de vedere, trecem de la 14.400 de ordonatori, principal de credite, la 30.700 de instituții publice în România, ceea ce este enorm”.
Un capitol distinct în PNRR este Transformarea digitală.
Andrei Nicoară, expert în e-guvernare: „O parte din bani sunt în organizarea, supravegherea și controlul Ministerului Digitalizării ca titular de capitol 6 din PNRR-ul. O parte mai mare de bani sunt împrăștiați în zone precum sănătate, justiție, educație și așa mare parte”.
Mihai Matei conduce de câţiva ani Asociaţia patronală a Industriei de Software şi servicii, ANIS.
Mihai Matei, Asociaţia patronală a Industriei de software şi servicii: „Se fac în curând patru ani și cred că am schimbat cel puțin nouă miniștri. La un moment dat, cred că am oprit pe la opt de numărat, deci cred că am ajuns pe la nouă cel puțin și ce ziceam mai devreme, știi, din cauze este schimbarea asta constantă, lipsă de memorie instituțională. Adică ar avea sens dacă tu ai avea un plan, niște șine pe care te așezi și doar, ok, ai continuitat. Bun, dar anul ăsta ar trebui să continui indiferent de cine vine în scaun. Care plan? A, asta e, nu avem plan”.
De transformarea digitală în România ar trebui să se ocupe Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării condus din iunie 2023 de pesedistul Bogdan Ivan.
Reporter: Cine coordonează transformarea digitală în România?
Bogdan-Gruia Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării: „Ar fi foarte simplu să vă răspund la întrebarea asta, că ar fi foarte clar definite lucrurile. Vă spun că la acest aspect lucrez foarte mult, pentru că în momentul de față Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării este responsabil pentru politici publice, așa, sună foarte compost, dar cu aplicarea directă e mai mult un efort foarte conjugat cu mai multe instituții, punând cu ADR-ul care are un set de atribuții. Cu alte entități care fiecare au în interiorul lor procesul de transformare digitală, eu vreau să vă spun că de când am ajuns ministru de câteva luni de zile, ce am încercat cu celelalte ministere și agenții guvernamentale, să facem o zonă de coerență și anume, în sfârșit, să nu mai avem acele enclave și insule în care fiecare entitate din România și acum propriul server, propriul site, în care niciunul aproape nu vorbește cu celălalt într-un limbaj tehnic comun. E o rezistență uriașă în fața schimbării. Toată lumea vrea schimbare, dar nimeni nu vrea să se schimbe. Mă refer aici în special în zona Corpului Funcționalilor Publici”.
Andrei Nicoară, expert în e-guvernare: „Asta a fost și problema Ministerului Digitalizării. El s-a născut fără să preia nimic. Nu există mai nimic în afară de zona de comunicații în Ministerul Digitalizării. N-a preluat nici arhivă, n-a preluat nici proiecte, n-a preluat nimic. Există o formulă juridică foarte originală și ciudată în care se spune că Ministerul Digitalizării își exercită prerogativele prin ADR”.
Autoritatea pentru Digitalizarea României ar trebui să ofere viziunea pentru viitorul ţării.
Reporter: ADR-ul. Este un organism cu conducere politică. De ce v-am întrebat politic? Pentru că conducătorii se schimbă politic. Viziunea, digitalizarea e națională și ar trebui să fie poate un proiect de țară.
Dragoş Vlad, preşedinte Autoritatea pentru Digitalizarea României: „Dar am și este proiect de țară, să zic și digitalizarea”.
Cea mai importantă instituţie implicată în digitalizare are în conducere doi subsecretari de stat împinşi pe funcţii de CV-ul politic.
Dragoş Vlad, preşedinte Autoritatea pentru Digitalizarea României: „Aici vine neîncrederea. Înțelegeți? Într-un organism politic, pe mâinile căruia pui foarte mulți bani și ai și suspiciuni de pregătire”.
Reporter: Nu știu, au fost discuțiile în jurul vicepreședinților dumneavoastră?
Dragoş Vlad, preşedinte Autoritatea pentru Digitalizarea României: „Au fost atât discuțiile în momentul în care pui președinții, viitorul României. Cu calități din cursul său de valoare, cu toții în timpul timpului”.
Maria Alexandra Chivu a fost susţinută de PSD Braşov la conducerea ADR deşi n-avea nicio experienţă profesională relevantă. A fost înainte asistentă la aceiaşi instituţie. Celălalt vicepreşedinte este un proaspăt absolvent de facultate care este de la 22 de ani în funcţie susţinut de Tineretul liberal.
Reporter: Are oameni pregătiți să fie lideri de proiect?
Dragoş Vlad, preşedinte Autoritatea pentru Digitalizarea României: „Nu pregătiți, da, puțini. Am făcut o dată de planizare. Nu e cu salarii, nu e din 4, nu e din 5. Dar am creat și în acest sens, am încercat și am creat unitate de implementare în jurul proiectului”.
Indicele DEŞI este un instrument de măsurare și evaluare a progresului digital al statelor membre ale Uniunii Europene. În fiecare an, România este în coada clasamentului.
Sabin Sărmaș, fost președinte Comisia IT&C Camera Deputaţilor: „Sufeream la tot în afară de conectivitate. Singurul lucru la care mai stăm bine, dar nici la asta nu o să mai stăm bine foarte mult dacă evoluăm așa cum evoluăm, era conectivitatea, viteza de internet, faptul că e affordable, că e ieftin găstul încât să-și perteneze lumea. Și industria. Și așa mai departe, și industria. Și mai stăteam bine, într-adevăr, la componente care țin de industria IT&C, de numărul de absolvenți. Acolo suntem talentați și avem 200 și ceva de mii de IT-și care sunt buni. În rest, sufeream la tot. Lipsa de competențe digitale, lipsa digitalizării serviciilor publice, lipsa digitalizării IMM-urilor în România și așa mai departe. Pe toate liniile sufeream, sufeream, sufeream”.
Dragoş Vlad, preşedinte Autoritatea pentru Digitalizarea României: „O explicație de ce următoarele logisticățenii noștri români sunt placaţi. Calitatea vieții este mai bună. Și calitatea vieții are protecție. Până anul trecut s-au făcut topuri în vieții. Suntem topuri. Suntem tot pe ultimul loc nu cumva să cheltuim niște bani cu rezultate zero sau chiar mai rău. Banii ăștia, o parte dintre ei, trebuie să-i dăm înapoi. Sunt banii împrumutați. Nu cumva să facem proiecte de dragul proiectelor”.
România va folosi banii din PNRR într-o sumedenie de proiecte insulare, repetând greşelile trecutului. Alte ţări au preferat să adune toate instituţiile sub o singură umbrela digitală.
Andrei Nicoară, expert în e-guvernare: „Se numește portal guvernamental și există state care au un singur loc în care intri și după aia ajungi unde ai treabă în zona guvernamentală”.
Reporter: Pe acest proiect vom merge și noi?
Andrei Nicoară, expert în e-guvernare: „Nu”.
Reporter: Nu era mai corect așa?
Andrei Nicoară, expert în e-guvernare: „Din punctul de vedere al cetățeanului, da. Sau eficient? Din punct de vedere instituțional, este foarte greu să impui un astfel de proiect celorlaltor instituții publice. Gândiți-vă că fiecare șef de instituție își creează un site în care vrea să-și pună poze cu el, să-și promoveze imaginea, deci vrea să controleze interfața lui cu cetățeanul”.
Reporter: Nu ajungem la ce așa lipsă de eficiență pe care am avut-o și înainte prin insularizarea asta?
Andrei Nicoară, expert în e-guvernare: „Ba da, dar asta e realitatea”.
La guvern se lansează cu mare tam-tam demararea proiectului Portalul Digital Unic, care a mai fost lansat de 2 ori fără nicio finalitate.
Alexandru Ghigiu, şef al Cancelariei Prim-Ministrului: „Nu zic că e un moment istoric, dar se vor întâmpla lucruri importante în digitalizare”.
Andrei Nicoară, expert în e-guvernare: „De fapt și de drept va funcționa în relația cu alte instituții din lumea europeană. Deci pare paradoxal, dar noi vom ajunge mai ușor să accesăm serviciile de e-guvernare din Franța, Germania sau altă țară vestică unde lucrurile sunt puse la punct, prin portalul ăsta românesc, decât să accesăm serviciile puse la dispoziție de instituțiile românești”.