"Tânărul fermier". România are la dispoziție, în 2023, 100 de milioane de euro de la UE pentru tinerii agricultori

Cei care l-au accesat sunt înclinați să dezvolte afaceri complete, care să includă și procesare, colaborează cu specialiști, care să îi promoveze, și sunt deschiși la nou.

România are la dispoziție, anul acesta, 100 de milioane de euro, bani europeni pentru tinerii agricultori.

Florin Stegariu are 30 de ani, este absolvent de drept și de cinci ani administrează o cramă pe care a construit-o de la zero, cu fonduri europene, în județul Iași. Inițial a plantat 90 de hectare cu viță de vie, apoi a ridicat și crama unde procesează 420.000 de litri de vin pe an.

În spatele lui are o întreagă echipă.

Citește și

Guvernul Ciolacu promite realizări mărețe: dezvoltarea României prin ”patriotism economic”, dar fără să se spună cum

Florin Stegariu, tânăr fermier, fondatorul cramei: ”Departament de vânzări, departament de marketing, departamentul de facere a vinului, enologul cramei. Agricultura performantă și viticultura, în speța mea, are nevoie de o cultură organizațională care să dea posibilitatea nu antreprenorului să fie eroul în propriul business, care știe să le facă pe toate. Consider că avem nevoie de o echipă, să avem rezultate împreună. ”

Iar rezultatele se văd. Afacerea a crescut rapid și a încheiat contracte și pentru export. Paginile de pe rețelele de socializare au zeci de mii de urmăritori, iar pozele și clipurile pe care le postează sunt făcute de specialiști în domeniu.

Așa gândesc cei mai mulți dintre tinerii care se încumetă să o ia pe calea agriculturii. Deleagă sarcini, colaborează cu experți și încearcă să își dezvolte tot lanțul de producție. Angela Arva, de pildă, a amenajat un mic spațiu unde transformă în bulion și conserve toate legumele pe care supermarketurile cu care are contract nu i le primesc.

Alții duc mai departe afacerea părinților care cultivă cereale, legume și fructe și ridică fabrici de procesare ca să închidă cercul.

Bogdan Chiripuci, manager de programe pentru agricultură: ”Au o deschidere de a se asocia în cooperative, în a lucra împreună, a-și oferi sfaturi reciproc, pentru că și-au dat seama că ei nu concurează cu vecinul din satul vecin sau din județul vecin. Concurează cu fermierul din Germania, din Frața, din Olanda.”

Totodată, tinerii sunt interesați să urmeze cursuri de specialitate, merg în schimburi de experiență și sunt mai dispuși să riște. Au apărut inclusiv aplicații și platforme unde agricultorii își împărtățesc experiențele și se ajută la nevoie.

Florian Ciolacu, directorul Clubului Fermierilor Români: ”Dacă în urmă cu 5 ani era dificil să identificăm tineri pe care să îi înscriem într-un program de formare ca să îi pregătim ca lideri - și atunci aveam 17 oameni pe care i-am identificat - acum ne pregătim pentru seria a cincea a unui program care poartă numele ăsta, tineri lideri, vor intra 120 de tineri dintr-o selecție de cel puțin 600 de CV-uri.”

Anul acesta, România primește 100 de milioane de euro de la Comisia Europeană pentru tinerii agricultori.