Adolescenții din UE și consumul de alcool. Unde se află România și cât de îngrijorătoare sunt datele privind Gen Z

Conform datelor recente, mai mult de o treime (37,4%) dintre adolescenții din UE au raportat consum episodic excesiv de alcool cel puțin o dată în ultimele 30 de zile. Prin consum episodic excesiv, se înțelege consumarea a cinci sau mai multe băuturi alcoolice cu o singură ocazie.

În mod șocant, această rată este dublă față de cea a adulților, unde doar 18,7% au raportat episoade de consum excesiv, scrie Euronews.com, citând un studiu realizat de OECD.

Această problemă a consumului excesiv de alcool în rândul minorilor are consecințe severe, deoarece consumul timpuriu de alcool este puternic asociat cu modelele problematice de consum ulterior în viață. Impactul asupra sănătății adolescenților, rezultatelor educaționale și bunăstării generale nu poate fi subestimat, făcând din aceasta o problemă critică care necesită atenție imediată și strategii eficiente de intervenție.

Cum arată datele privind consumul de alcool în rândul adolescenților din UE

Ratele de consum episodic excesiv în rândul adolescenților variază considerabil între statele membre ale UE, de la un minim de 8% în Islanda la un nivel alarmant de 59% în Danemarca. În general, țările nordice s-au descurcat mai bine, Islanda, Norvegia, Suedia și Finlanda raportând cele mai scăzute rate.

Interesant este că Danemarca, de asemenea o țară nordică, a înregistrat cea mai mare prevalență a consumului excesiv în rândul minorilor, potențial legată de politicile mai permisive de control al alcoolului și de limitele legale mai mici pentru achiziționarea anumitor băuturi alcoolice.

În afara țărilor nordice, doar Portugalia s-a încadrat în lista națiunilor cu rate sub 25% ale consumului excesiv în rândul adolescenților. La polul opus, Germania, Austria, Slovacia și Croația au înregistrat rate care depășesc 45%.

România se află la mijlocul clasamentului, cu 37%. Țara noastră se află sub media Uniunii Europene – 37,4%, atunci când vine vorba de rezultatele generale.

Disparitatea între ratele de consum excesiv în rândul adolescenților și adulților a fost izbitoare în majoritatea țărilor europene, doar Islanda și Norvegia abătându-se de la această tendință. Diferența a variat de la -16 puncte procentuale în Islanda, unde ratele adulților au fost mai mari, până la 35 de puncte procentuale în Slovacia, unde consumul în rândul minorilor a depășit cu mult consumul adulților.

În România, scorurile au fost apropiate, 37 la 36, cu doar un punct procentual în favoarea adolescenților.

Diferențe de gen și norme în evoluție

În mod tradițional, bărbații au fost mai predispuși decât femeile să raporteze consum excesiv episodic de alcool, iar acest lucru este valabil în întreaga UE, 26,6% dintre bărbați și 11,4% dintre femei angajându-se în astfel de comportament în rândul adulților. Cu toate acestea, această diferență de gen pare să se îngusteze în rândul adolescenților, 38,1% dintre băieți și 36,8% dintre fete raportând episoade de consum excesiv.

România este țara care are cea mai mare diferență între sexe. În timp ce 31% dinte fetele de 15-16 au consumat excesiv alcool, procentul băieților este de 43%, fiind înregistrată o diferență de 12%.

Această convergență a modelelor de consum între genuri în adolescență ar putea fi legată de schimbarea normelor culturale și a identităților de gen în evoluție. Pe măsură ce așteptările societale în jurul masculinității evoluează, consumul excesiv de alcool ar putea să nu mai fie atât de strâns legat de conceptele tradiționale ale masculinității, conducând la o reprezentare mai echilibrată între genuri în statisticile privind consumul de alcool în rândul minorilor.

Tendințe în declin și potențiali factori determinanți

Deși prevalența generală a consumului de alcool în rândul minorilor rămâne îngrijorător de mare, există semne de schimbare pozitivă, cele mai multe țări din UE înregistrând o scădere a proporției de adolescenți de 15 ani care au raportat stări repetate de ebrietate în ultimele două decenii. Media UE a scăzut de la 41% la 24% în rândul băieților și de la 29% la 20% în rândul fetelor, între 1998 și 2018.

Mai mulți factori ar putea contribui la această tendință încurajatoare, inclusiv creșterea tehnologiei și a comunicării virtuale, care ar putea reduce ocaziile sociale care anterior facilitau consumul de alcool. În plus, creșterea gradului de conștientizare a potențialului mediilor de socializare de a amplifica consecințele unui comportament iresponsabil legat de consum ar putea descuraja unii adolescenți să se angajeze în comportamente extreme.

Mai mult, o schimbare a normelor sociale și o diminuare a accentului pus pe presiunea de grup de a consuma ar putea, de asemenea, să joace un rol în scăderea ratelor de consum de alcool în rândul minorilor.